CE: Diferenţe economice şi sociale mari între zona Bucureşti-Ilfov şi restul regiunilor din România

Diferenţele economice şi sociale dintre regiunile din ţara noastră rămân foarte mari, fiind determinate de nivelul productivităţii muncii, investiţiilor şi inegalităţii distribuţiei forţei de muncă activă între capitală şi restul judeţelor, se arată în raportul Comisiei Europene privind fondurile de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027. În privinţa forţei de muncă din ţara noastră, funcţionarii europeni notează că diferenţa rural-urban este considerabilă, rata şomajului în 2021 fiind de 8,4% în zonele rurale faţă de 2,8% în oraşe.

Potrivit documentului citat, România are alocate 31,4 miliarde euro pentru perioada 2021-2027 pe politica de coeziune aproape, din care 3,54 miliarde euro sunt din Fondul de coeziune, 17,97 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF), 7,33 miliarde euro din Fondul Social European (EDF+), 2,14 miliarde euro din Fondul pentru Tranziţie Justă şi 372,6 milioane euro pe proiecte interregionale. Pentru regiunile mai puţin dezvoltate din ţara noastră, din sumele de mai sus se alocă astfel: 17,07 miliarde euro din ERDF şi 6,96 miliarde euro din ESF+. Pentru regiunile mai dezvoltate se alocă 906,3 milioane euro din ERDF şi 369,5 milioane euro din ESF+.

Banii alocaţi din Fondul pentru Tranziţie Justă merg către şase judeţe: Mureş, Galaţi, Prahova, Hunedoara, Gorj şi Dolj.

"În comparaţie cu perioada 2014-2020, intensitatea ajutorului financiar a crescut pentru perioada 2021-2027 cu 82% pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi cu 40% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov (+40%). (...) Se preconizează că investiţiile în politica de coeziune în perioada 2021-2027 vor contribui la abordarea mai multor provocări în România. Una dintre ele este inovaţia, care este destul de redusă în România, mai ales că investiţiile în cercetare şi inovare rămân mult sub nivelul mediei UE, cu o singură excepţie: regiunea Bucureşti-Ilfov. România ocupă ultimul loc în clasamentul UE în ediţia 2022 a Indexului economiei şi societăţii digitale (DESI). În 2021, doar 15% din populaţie a folosit internetul pentru a interacţiona cu autorităţile publice, comparativ cu o medie a UE de 58%. De aceea, în cadrul obiectivului Europa Inteligentă, o alocare de 4,3 miliarde euro va stimula cercetarea şi inovarea, precum şi transformarea digitală printr-un set cuprinzător de măsuri, care vor contribui la reducerea decalajului de inovare faţă de restul UE prin stimularea colaborării dintre mediul academic şi companii, sprijinirea competitivităţii IMM-urilor şi digitalizarea administraţiei publice în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri. De aceste măsuri vor beneficia peste 32.000 de întreprinderi mici şi mijlocii din România", se arată în documentul citat.

Măsurile specifice vizează stimularea potenţialului de inovare şi a competitivităţii întreprinderilor, inclusiv prin crearea unui hub naţional de antreprenoriat dedicat ecosistemului start-up-urilor, acţiuni privind îmbunătăţirea transferului de cunoştinţe şi tehnologie pentru a stimula colaborarea dintre mediul academic şi mediul de business, crearea de consorţii tematice public-privat şi sprijinirea proiectelor naţionale privind noile tehnologii.

"O parte din fondurile alocate prin programul naţional de creştere inteligentă şi digitalizare şi cele opt programe regionale vor fi investite în digitalizarea administraţiei publice pentru a dezvolta noi servicii de e-guvernare pentru beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor. Pentru a aborda acest lucru, România va investi în dezvoltarea huburi de inovare digitală pentru a sprijini IMM-urile şi autorităţile publice locale", susţin experţii Comisiei Europene.

Ei mai arată că economia României este mare consumatoare de energie şi că, deşi avem multe oportunităţi în dezvoltarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile, acestea nu sunt exploatate încă la potenţialul lor real. Raportul citat precizează că în cadrul obiectivului "Europa - mai verde", vor fi finanţate în ţara noastră investiţii în valoare de 7,9 miliarde euro, care vor consolida conformitatea României cu directivele europene privind apa potabilă şi apele reziduale urbane, privind reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră în clădirile publice şi IMM-uri, şi care vor creşte ponderea surselor de energie regenerabilă şi vor înlocui sursele de energie din combustibili fosili cu surse regenerabile, în sprijinul obiectivelor REPowerEU.

• Transportul feroviar şi cel multimodal, favorizate la finanţare europeană în faţa transportului rutier

O altă problemă care nu a fost rezolvată nici de alocările din perioada 2007-2013, dar nici de cele din perioada 2014-2020(+3) este infrastructura de transport, care "este dramatic subdezvoltată, neputând satisface nevoile populaţiei şi ale economiei României şi nici cerinţele de conectare a Europei". De aceea, raportul arată că prin politica de coeziune 2021-2027 sunt alocaţi pentru ţara noastră 5,2 miliarde euro pentru investiţii în infrastructura de transport.

"Europa - mai conectată, obiectiv susţinut în România cu o alocare de 5,2 miliarde euro din EFDR şi Fondul de coeziune, marchează o schimbare relativă, departe de concentrarea pe investiţii rutiere, în favoarea transportului multimodal şi unui transport durabil. Investiţiile vor contribui la creşterea calităţii, performanţei şi atractivitatea feroviară drept coloană vertebrală a transportului durabil şi pentru dezvoltarea mobilităţii durabile în nodurile urbane. În acest sens, vor fi construiţi sau modernizaţi 424 kilometri de cale ferată, va fi îmbunătăţită conectivitateai drumurilor regionale la reţeaua TEN-T, va fi crescută siguranţa rutieră şi vor fi dezvoltate transporturile pe apă şi multimodale", se arată în documentul citat.

În ceea ce priveşte sumele alocate din FSE+, acestea sunt destinate să contribuie la combaterea sărăciei şi la incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, cu un accent deosebit pe scoaterea din sărăcie a copiilor şi asigurarea unor servicii de sănătate de calitate, accesibile pentru toţi. În acest sens, sunt alocaţi 5,8 miliarde euro, iar de programele respective ar urma să beneficieze peste 700.000 de copii şi tineri, peste 354.000 de persoane să obţină noi calificări, 400.000 oameni din zonele rurale să aibă acces îmbunătăţit la servicii sociale, educaţionale, de ocupare a forţei de muncă şi de sănătate, iar peste 1,8 milioane de persoane vulnerabile să primească hrană şi sprijin material.

Raportul publicat de Comisia Europeană arată că la nivelul UE politica de coeziune va finanţa investiţii în valoare totală de 545 miliarde euro, dintre care 378 miliarde euro din bugetul comunitar, iar restul cofinanţări din partea celor 27 de state membre. Oficialii Comisiei Europene se aşteaptă ca prin absorbţia fondurilor alocate prin politica de coeziune, printre altele, PIB-ul UE să crească cu 0,5% până în anul 2027, să fie create peste 1,3 milioane locuri de muncă, să fie sprijinite în creşterea inteligentă 725.000 de IMM-uri, să fie conectate la infrastructura digitală fixă încă 3,1 milioane locuinţe, să fie digitalizate serviciile publice în 22.500 de administraţii publice locale din cele 27 de state membre şi să fie construiţi sau modernizaţi la nivel european 3900 kilometru de cale ferată.