CE - sesizată de magistraţi în legătură cu inadvertenţele din pachetul legislativ privind modificarea legilor justiţiei

Pachetul privind modificarea legilor justiţiei iniţiat de Ministerul Justiţiei va duce la un regres inacceptabil pentru sistemul judiciar, a cărui independenţă va fi grav periclitată, afirmă trei asociaţii ale magistraţilor din ţara noastră într-o scrisoare deschisă adresată Comisiei Europene.

Reprezentanţii Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie arată că niciuna dintre recomandările cheie din rapoartele recente ale Comisiei Europene privind legislaţia în domeniul justiţiei nu a fost respectată de România.

"Ne luptăm de aproape patru ani pentru independenţa justiţiei în România, dar fără implicarea Comisiei Europene, care ar fi trebuit să fie prima care să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu distrugerea statului de drept în România şi nu a făcut-o până acum, toate eforturile noastre vor deveni inutile, iar toate cele trei hotărâri ale CJUE privind independenţa justiţiei în România vor rămâne fără efect.

Mai mult decât atât, în România, sub presiunea Curţii Constituţionale a României (CCR) şi a Inspecţiei Judiciare, judecătorii de rând sunt reticenţi în a aplica dreptul Uniunii Europene. Nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale constituie o abatere disciplinară, soluţie legislativă care permite ignorarea completă a deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Un climat de teamă în rândul judecătorilor şi procurorilor a fost produs de acţiunile disciplinare iniţiate de Inspecţia Judiciară împotriva judecătorului de la Curtea de Apel Piteşti care a îndrăznit să aplice hotărârea CJUE din 18 mai 2021, precum şi a judecătorilor care au propus şi/sau au sesizat CJUE, inclusiv a reprezentanţilor celor mai importante asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor din România", susţin procurorii şi judecătorii în scrisoarea deschisă adresată Comisiei Europene.

Magistraţii afirmă că noile proiecte de "legi ale justiţiei", publicate la 21 iulie 2022 de către Ministerul Justiţiei, reprezintă în esenţă legile aflate acum în vigoare, cu anumite modificări, fiind complet diferite de versiunile prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene.

"Este pur şi simplu de neînţeles de ce mai este necesară adoptarea unor astfel de proiecte, în forma propusă. Deşi Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea justiţiei în conformitate cu principiile instrumentelor internaţionale ratificate de România, precum şi luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul CE privind statul de drept) şi a deciziilor CCR, «legile justiţiei» publicate la 21 iulie 2022 menţin aceleaşi prevederi retrograde şi blochează orice fel de reformă", precizează cele trei asociaţii semnatare ale scrisorii deschise.

Cele trei asociaţii de magistraţi solicită oficialilor de la Bruxelles să folosească toate mijloacele de care dispun "pentru a reda magistraţilor de bună credinţă speranţa că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România". În caz contrar, prin inacţiunea Comisiei Europene, "distrugerea justiţiei va fi completă, iar tratatele UE în România vor fi compromise total şi iremediabil", susţin cele trei asociaţii de magistraţi.

"De facto, prin aceste proiecte sunt compromise toate progresele înregistrate de România în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate şi se încearcă controlul activităţii celor două parchete specializate de către factorul politic, prin intermediul Procurorului General al României, numit eminamente din raţiuni politice. (...) Se configurează astfel un sistem clientelar în cadrul sistemului judiciar, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune în pericol însăşi independenţa sistemului judiciar. (...) În acest context, rămâne evidentă dorinţa puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie este deţinută de majoritatea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, de conducerea Ministerului Public şi de preşedinţii instanţelor, cu caracter discreţionar şi ignorând participarea consiliului la luarea deciziilor de interes", se mai arată în documentul citat.

Magistraţii mai susţin că prin aceste legi sunt încălcate garanţiile de independenţă privind judecătorii asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană, ce ar fi trebuit să rămână intangibile şi după aderare, aşa cum a stabilit deja CJUE prin Hotărârea din 20 aprilie 2021, pronunţată în cauza Repubblika, C-896/19.

Amintim că legile justiţiei au fost trimise, spre avizare, de ministrul Cătălin Predoiu la Consiliul Superior al Magistraturii, urmând ca Guvernul să le înainteze Parlamentului pentru dezbatere şi vot în sesiunea care începe la 1 septembrie.

Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a anunţat deja o procedură simplificată pentru dezbaterea şi votarea pachetului legislativ privind modificarea legilor justiţiei. Astfel, comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor reuni într-o comisie comună care va dezbate întregul pachet legislativ împreună cu reprezentanţii sistemului judiciar, cu cei ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi cu reprezentanţii societăţii civile. După dezbatarea pachetului legislativ şi dezbaterea şi votarea amendamentelor propuse, cele două comisii vor întocmi un raport comun, pe baza căruia se vor pronunţa prin vot plenurile Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a nu exista forme diferite ale actelor normative respective adoptate de cele două Camere.