Ce soluţii mai poate găsi statul pentru reechilibrarea sistemului de pensii

Una dintre soluţiile pentru reechilibrarea sistemului de pensii ar putea fi îngheţarea lor, pe o perioadă de mai mulţi ani, se arată într-o analiză realizază de "Target Capital".

"Prin îngheţarea pensiilor pe parcursul mai multor ani s-ar realiza un declin, în termeni reali, al cheltuielilor sistemului (deci ponderea cheltuielilor cu pensii în PIB s-ar reduce, în funcţie, evident, si de evolutia inflatiei, dar şi de evoluţia PIB-ului)", explică Andrei Rădulescu, analist financiar în cadrul "Target Capital".

La finele anului 2009, numărul pensionarilor din ţara noastră se situa la aproximativ 5,7 milioane, fiind cu 1,3 milioane mai mare decât numărul salariaţilor. De asemenea, ponderea populaţiei cu vârsta de peste 65 ani (teoretic, beneficiară a sistemului de pensii al statului) a crescut de la 11% în 1990 la 15% în 2009.

Alte măsuri de ajustare a sistemului de pensii, pe termen scurt, în opinia lui Andrei Rădulescu, sunt propunerile de recalculare a pensiilor categoriilor speciale, reducerea temporară a cuantumului punctului de pensie, precum şi creşterea duratei vârstei de pensionare.

O altă soluţie ar consta în crearea unui fond de pensii al statului, iar în anii de criză, s-ar fi putut utiliza sume din acest fond pentru a plăti pensiile (în perioadele în care cheltuielile se situează peste volumul contribuţiilor la sistem), mai punctează domnia sa. "În perioada 1999-2007, sistemul intern de pensii a generat un excedent de 3,7% din PIB. Acest excedent ar fi putut constitui o bază de pornire pentru un fond de pensii al statului (gestionat de o echipă competentă din mediul financiar privat). Un astfel de fond s-ar fi putut capitaliza prin investiţii pe instrumente financiare (acţiuni ale companiilor listate din România, ţările Uniunii Europene (UE), ţările Organizatiei de Cooperare şi Dezvoltare Economica (OCDE), obligatiuni de stat (România, UE, OCDE), etc.)", spune analistul de la "Target Capital".

O alta solutie ar consta în crearea de fonduri de pensii la nivel de companii, dupa modelul occidental. Marea majoritate a companiilor mari din statele dezvoltate au creat astfel de structuri, se mai arată în analiza "Target Capital".

"Procesul de consolidare bugetară nu se poate realiza fără tratarea sistemului de pensii. Iar fără ajustare bugetară, nu putem vorbi despre viitor economic pe plan intern", a conchis Andrei Rădulescu.

Conform estimarilor Eurostat, deficitul sistemului de pensii din România a înregistrat anul trecut nivelul de 1,2% din PIB.

Evoluţia acestui sistem în ultimii 2 ani a fost determinată de criza economico-financiară (cea mai severă din ultimele decenii), precum şi de deciziile de majorare a pensiilor (2008) şi de introducere a pensiei minime în 2009.