CE suspendă aprobarea cererii de plată nr. 2 din PNRR

Lipsa contractelor pentru construirea unei capacităţi de electrolizoare noi de cel puţin 100 megawaţi şi neîncheierea unor contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficienţă pe gaz şi încălzire centralizată, a dus la activarea, de către Comisia Europeană, a procedurii de suspendare a plăţii cererii nr. 2 de plată din PNRR către autorităţile centrale de la Bucureşti.

Acest lucru a reieşit ieri, când Comisia Europeană a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă că autorităţile centrale din ţara noastră au îndeplinit în mod satisfăcător 47 de etape şi 2 ţinte din cele 49 de etape şi 2 ţinte care erau necesare pentru cererea nr.2.

"Comisia a constatat că două jaloane legate de investiţiile în energie (jaloanele 129 şi 133) nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia recunoaşte paşii deja făcuţi de România pentru a îndeplini aceste repere remarcabile, deşi mai sunt paşi de urmat. Prin urmare, Comisia activează procedura de «suspendare a plăţii», în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (RRF). În conformitate cu Regulamentul RRF şi după cum se explică în Comunicarea publicată la 21 februarie 2023, această procedură oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini etapele restante, în timp ce primesc o plată parţială legată de etapele şi obiectivele care au fost îndeplinite în mod satisfăcător", se arată în documentul citat.

În conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul RRF, evaluarea preliminară pozitivă şi suspendarea plăţii sunt două proceduri distincte care urmează paşi diferiţi.

"În ceea ce priveşte evaluarea preliminară pozitivă: Comisia şi-a transmis acum evaluarea preliminară a reperelor şi obiectivelor pe care România le-a îndeplinit Comitetului Economic şi Financiar (CEF), solicitând avizul acestuia. Avizul CEF, care urmează să fie emis în maximum patru săptămâni, ar trebui să fie luat în considerare în evaluarea finală a Comisiei. În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi a observaţiilor României cu privire la suspendarea plăţii, şi ţinând cont de ambele, Comisia va adopta decizia privind plata ratei, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unei comisii de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata către România poate avea loc", se specifică în comunicatul de presă.

În ceea ce priveşte suspendarea plăţii, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că două etape nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Această comunicare începe o procedură administrativă între Comisie şi statul membru în cauză, care poate formula observaţii în următoarele 30 de zile.

În cazul în care, în urma observaţiilor, Comisia va susţine în continuare că respectivele jaloane - 129 şi 133 - cele două etape restante nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, va determina cuantumul plăţii care urmează să fie suspendată. Din acel moment, autorităţile de la Bucureşti vor avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. La îndeplinirea acestora, Comisia va ridica suspendarea plăţii şi va trimite evaluarea acesteia către EFC, urmând procedura prezentată mai sus privind evaluarea preliminară pozitivă.

"Încurajăm România să-şi accelereze activitatea în următoarele şase luni asupra celor două etape legate de investiţiile în energie care nu sunt încă îndeplinite. (...) Comisia vă este alături", a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, potrivit comunicatului de presă al instituţiei de la Bruxelles.

Astfel, din informaţiile de mai sus, reiese că abia peste o lună, dacă CEF şi Comisia vor fi de acord, autorităţile centrale de la Bucureşti vor primi aproaximativ 2,6 miliarde de euro aferente Cererii de plată nr. 2, cu 53 milioane de euro mai puţin pentru cele două jaloane neîndeplinite. Fondurile suspendate de 53 de milioane de euro pot fi deblocate doar dacă jaloanele respective vor fi îndeplinite în următoarele şase luni. Cererea 2 de plată a reprezentat primul punct important din implementarea PNRR, deoarece ea a scos la iveală greutatea adaptabilităţii clasei politice la îndeplinirea conformă a ţintelor şi jaloanelor pe care ţara nioastră şi le-a asumat în faţa Comisiei Europene. Cererea de plată nr. 2 ar fi trebuit depusă în octombrie 2022, urmând ca plata să fie făcută în decembrie 2022. În schimb, guvernul Ciucă a depus-o abia la 16 decembrie 2022, iar Comisia Europeană a amânat constant plata pentru că România nu îşi îndeplinise o parte din ţintele asumate.

Una dintre cele mai mari probleme legate de Cererea 2 de plată din PNRR a fost legea avertizorului de integritate, mutilată în primă fază de coaliţia PSD-PNL-UDMR în Parlament. În versiunea iniţială a coaliţiei guvernamentale, avertizorii de integritate din instituţiile publice nu beneficiau de nici o garanţie în faţa şefilor de instituţii. Abia după proteste ale societăţii civile şi dialogul cu Comisia Europeană, coaliţia a modificat legea astfel încât avertizorii de integritate care dezvăluie acte de corupţie să poată fi protejaţi eficient.

De aceea, ţara noastră se află în întârziere cu privire la depunerea cererilor de plată, ţinând cont că în acest an ar fi trebuit să depună cererile 3 şi 4. Dacă pe cererea 2 nu vom primi 53 milioane euro, depunerea cererii 3 a fost amânată pentru luna august din cauza neîndeplinirii jaloanelor ce prevăd reforme importante în mai multe domenii.