CE va prezenta o propunere pentru instituirea cotelor permanente de refugiaţi

Actualizare 18:10 MAE: "Ungaria a luat măsuri suplimentare de securizare a frontierei cu Croaţia"

Autorităţile ungare au luat măsuri suplimentare de securizare a graniţei cu Croaţia şi de instituire a unor măsuri restrictive în privinţa deplasării migranţilor pe relaţia Croaţia-Ungaria, începând cu noaptea de 16 spre 17 octombrie, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat de presă.

În acest context, MAE atenţionează că există posibilitatea ca traficul prin punctele de trecere a frontierei dintre cele două state să fie afectat.

"În acelaşi sens, există posibilitatea apariţiei unor probleme similare în traficul de la punctele de trecere a frontierei Croaţia-Slovenia, în special punctele de trecere frontieră Macelj şi Mursko-Sredisce, şi Croaţia-Serbia", se arată în comunicat.

Totodată, MAE informează că traficul feroviar pe relaţia Croaţia-Slovenia a fost suspendat, transportul realizându-se cu autobuze puse la dispoziţie de către companiile feroviare. Traficul feroviar pe relaţia Croaţia-Ungaria rămâne în continuare suspendat.

MAE recomandă cetăţenilor români să consulte site-urile Automobil Clubului Croat, Companiei Naţionale Croate de Căi Ferate, Autorităţii Portuare Croate şi Agenţiei Croate de Aviaţie Civilă, "întrucât situaţia din teren poate suferi modificări de la o oră la alta".

(S.A.)

------------

Actualizare 15:53 Cel puţin 12 refugiaţi au murit înecaţi într-un naufragiu în largul Turciei

Cel puţin 12 imigranţi şi-au pierdut viaţa în timp ce ambarcaţiunea lor a naufragiat în largul Turciei, încercând să ajungă în Grecia, a anunţat astăzi agenţia de presă Anadolu, citată de AFP.

Gărzile de coastă turce au recuperat trupurile neînsufleţite ale imigranţilor de la bordul unei ambarcaţiuni din lemn care plecase din staţiunea Ayvalik (nord-vest) pentru a ajunge în insula grecească Lesbos, menţionează agenţia de presă turcă. Alţi 25 de pasageri care au apelat la ajutor prin intermediul telefoanelor mobile au fost salvaţi de gărzile de coastă. Agenţia Anadolu nu a precizat deocamdată cetăţenia victimelor.

(S.A.)

------------

Actualizare 12:25 Primii refugiaţi după închiderea graniţei ungaro-croate au ajuns în Slovenia

Primele autobuze cu refugiaţi au sosit la punctele de trecere a graniţei croato-slovene după ce Ungaria şi-a închis frontiera cu Croaţia, a anunţat astăzi poliţia slovenă, conform agenţiilor Reuters şi AFP.

"Un prim autobuz este la punctul de trecere a frontierei Gruskovje şi migranţii vor parcurge acum procesul de înregistrare", a declarat Bojan Kitel, purtător de cuvânt al poliţiei slovene.

Alte şase autobuze au ajuns azi la punctul de trecere a frontierei croato-slovene de la Petisovc.

Slovenia şi-a suspendat traficul feroviar cu Croaţia, astfel că refugiaţii nu pot intra pe teritoriul sloven cu trenul.

Consiliul Naţional de Securitate ungar a decis vineri închiderea frontierei dintre Ungaria şi Croaţia, începând de astăzi ora locală 00:00.

(S.A.)

------------

Actualizare 11:15 Patru imigranţi s-au înecat în Marea Egee

Patru persoane s-au înecat în urma naufragiului ambarcaţiunii în care se aflau, în Marea Egee, în încercarea de a ajunge în Europa, a anunţat astăzi Garda de Coastă elenă, informează AFP.

Cei patru imigranţi, trei copii şi o femeie, a căror naţionalitate nu a fost precizată, au murit în apropierea insulei Kalymnos.

Alte 11 persoane aflate în aceeaşi ambarcaţiune au fost salvate, iar un copil încă este dat dispărut.

Aproape 300 de migranţi ce încercau să fugă de sărăcia şi conflictele din ţările lor şi-au găsit moartea în Marea Egee în acest an, conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

(S.A.)

-------------

Comisarul european responsabil cu imigraţia, grecul Dimitris Avramopoulos, a anunţat vineri că executivul comunitar va prezenta o propunere pentru instituirea unui mecanism permanent de împărţire prin cote obligatorii între statele blocului comunitar a tuturor refugiaţilor care ajung în UE, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.

Comisarul a făcut această declaraţie la o conferinţă de presă desfăşurată la Atena după inaugurarea primului centru "hotspot" din Grecia, amplasat în insula Lesbos. Alte patru centre de acest fel urmează să fie create în insulele greceşti, în aceste locaţii urmând să fie înregistraţi imigranţii, care apoi vor fi separaţi în refugiaţi, ce pot fi redistribuiţi în statele UE pentru a primi azil, şi imigranţi economici, care ar trebui expulzaţi în ţările lor de origine. Pentru ca aceste centre să-şi poată desfăşura activitatea corespunzător este nevoie de o suplimentare a personalului şi echipamentelor, a mai spus comisarul european.

La rândul său, ministrul de externe al Luxemburgului, ţară ce deţine preşedinţia Consiliului European, Jean Asselborn, s-a arătat îngrijorat la aceeaşi conferinţă de presă că decizia impusă la Consiliul JAI de pe 22 septembrie privind repartizarea prin cote obligatorii a 160.000 de imigranţi extracomunitari este implementată cu dificultate, întrucât mulţi refugiaţi refuză să depună cererea de azil în Grecia, de teama că ar putea rămâne blocaţi în taberele din această ţară.

Depunerea cererii de azil în Grecia sau Italia, cealaltă ţară de unde vor fi redistribuiţi imigranţii extracomunitari, este condiţia pentru ca ei să poată fi relocaţi. Dacă această formalitate nu este respectată, "tot sistemul (cotelor obligatorii, n.r.) construit la Bruxelles se va prăbuşi", a spus şeful diplomaţiei luxemburgheze. În opinia sa, succesul redistribuirii acestor 160.000 de refugiaţi ar fi argumentul principal pentru a convinge statele UE să accepte un mecanism permanent de împărţire a refugiaţilor.

Temerea exprimată de Asselborn a fost împărtăşită şi de comisarul Avramopoulos, care a anunţat că executivul comunitar va prezenta o propunere pentru instituirea unui astfel de mecanism al cotelor permanente, fără să indice când s-ar putea întâmpla acest lucru.

Anunţul său survine după ce cancelarul german Angela Merkel a cerut la reuniunea de joi a Consiliului European să se includă în concluziile summitului şi obiectivul instituirii cotelor permanente de refugiaţi.

Conform unor surse diplomatice citate de AFP, solicitarea cancelarului german a tensionat dezbaterile, mai mulţi lideri prezenţi la summit - printre care s-au numărat premierii ungar, polonez şi spaniol - amintindu-i şefei guvernului de la Berlin că, după ce s-a stabilit deja repartizarea punctuală a 160.000 de refugiaţi, s-a convenit că acest subiect este închis. Prin urmare, solicitarea cancelarului german nu a fost inclusă în document, dar la conferinţa de presă ce a urmat ea a insistat că îşi va urmări în continuare scopul de a vedea instituite cotele permanente de refugiaţi, demersul ei fiind susţinut şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, anul acesta circa 472.000 de refugiaţi veniţi mai ales din ţările arabe au intrat în Grecia, cei mai mulţi continuându-şi călătoria către vestul Europei. Adjunctul ministrului grec pentru migraţie, Yanis Muzalas, prezent şi el la conferinţa de presă, a declarat că în Grecia se află permanent între 60.000 şi 80.000 de refugiaţi.