CEA MAI MARE BANCĂ DANEZĂ ESTE ACUZATĂ DE MANIPULAREA PIEŢEI OBLIGAŢIUNILOR IPOTECARE Şi tu, Danemarca?

Să fie un semnal al ieşirii din criză? Aproape că nu mai trece nicio zi fără noi cazuri de manipulare a preţurilor de pe pieţele internaţionale. Au fost dobânzile interbancare, apoi cotaţiile valutare, unde suspiciunea planează acum şi asupra Băncii Angliei conform unui articol Bloomberg, toate acestea venind după multe acuzaţii privind manipularea extinsă a pieţelor metalelor preţioase.

Ar trebui să fim surprinşi că ultimele acuzaţii se referă la piaţa obligaţiunilor ipotecare garantate şi din Danemarca? Poate că da, deoarece ţara nordică se menţine de mulţi ani în fruntea clasamentelor internaţionale privind percepţia corupţiei, având o reputaţie neştirbită. În clasamentul percepţiei corupţiei realizat de Transparency International pentru anul 2013, Danemarca ocupa primul loc, cu 91 de puncte (n.a. punctajul este între zero şi 100, unde valoarea maximă corespunde lipsei totale a corupţiei).

Ştiri din ultimele zile de la Reuters şi Bloomberg arată că "procurorul public pentru cazurile majore de criminalitate economică şi internaţională" a lansat o anchetă îndreptată împotriva Danske Bank, cea mai mare bancă daneză, acuzaţia fiind manipularea, în formă agravată, a preţurilor pe piaţa obligaţiunilor ipotecare garantate (n.a. covered bonds).

Unele dintre tranzacţiile investigate au avut loc în urmă cu cinci ani, după cum scrie Reuters, iar procurorii au precizat că acestea "au schimbat preţul obligaţiunilor la un nivel artificial".

Conform primelor informaţii, s-a înregistrat violarea reglementărilor interne în cadrul tranzacţiilor desfăşurate între Realkredit Danmark A/S, divizia de credite ipotecare a Danske Bank, şi banca mamă.

Un articol recent de la Bloomberg arată că procurorii ar putea extinde investigaţia, pentru a determina dacă este vorba de un caz izolat, iar cotidianul danez Berlingske scrie că există legături directe între această anchetă şi cea care analizează evoluţia dobânzilor interbancare din perioada acută a crizei financiare.

Evoluţia indicelui obligaţiunilor ipotecare garantate, care şi-a reluat creşterea accelerată în prima parte a anului 2009 după o corecţie semnificativă în ultima parte a anului precedent (vezi graficul 1), pe fondul declinului accentuat al preţurilor de pe piaţa imobiliară (vezi graficul 2), pare să indice că nu este vorba de un caz izolat.

Oare vor avea curajul procurorii danezi să meargă până la capăt cu ancheta, în condiţiile în care piaţa obligaţiunilor ipotecare garantate din Danemarca este de circa 555 de miliarde de dolari, la un PIB nominal de 340 de miliarde de dolari?

Piaţa obligaţiunilor ipotecare din Danemarca, cu un istoric de aproape 200 de ani, a cunoscut o creştere masivă de la intrarea ţării în Mecanismul Ratelor de Schimb, precursor al adoptării euro. Regimul monetar din Danemarca este acela al unui curs fix al monedei naţionale faţă de euro, în cadrul ERM II (n.a. Exchange Rate Mechanism), banca centrală fiind obligată să menţină o paritate de 7,46 DKK/EUR cu o marjă de fluctuaţie de 2,25%.

În aceste condiţii, Banca Naţională a Danemarcei a fost nevoită să reducă dobânzile de politică monetară odată cu BCE, acestea fiind în prezent foarte apropiate de zero sau negative, în cazul depozitelor constituite la banca centrală, iar consecinţa cea mai vizibilă este o bulă imobiliară fără precedent istoric.

Între 2008 şi 2013, populaţia Danemarcei a crescut cu 2,8%, până la 5,6 milioane, în timp ce soldul obligaţiunilor ipotecare emise de instituţiile financiare din ţară a crescut cu 36,5%, până la 2,95 trilioane DKK, după cum arată ultimele date de la Asociaţia Băncilor Ipotecare din Danemarca.

Evoluţiile recente de pe pieţele internaţionale, care par să indice instaurarea unei tendinţe de creştere a dobânzilor, implică apariţia unor riscuri extreme pentru piaţa obligaţiunilor ipotecare din Danemarca, pe fondul unui necesar ridicat de refinanţare al creditelor ipotecare. Guvernul de la Copenhaga a propus, recent, o lege care să permită reducerea riscului de refinanţare al obligaţiunilor, prin extinderea maturităţii cu 12 luni dacă eşuează o licitaţie sau dobânzile înregistrează un salt mai mare de cinci puncte procentuale.

Importanţa obligaţiunilor ipotecare garantate pentru sistemul bancar danez este ilustrată şi de scrisoarea trimisă Comisiei Europene de Parlamentul de la Copenhaga, din 20 ianuarie 2014. Acolo este exprimată dezamăgirea faţă de decizia EBA (European Banking Authority) de a considera că obligaţiunile garantate au o lichiditate mai redusă decât cele guvernamentale. Datele de la Bloomberg arată că obligaţiunile ipotecare reprezintă circa 75% din rezervele de lichiditate ale băncilor daneze, în condiţiile în care cerinţele EBA coboară pragul până la 40%.

Autorităţile daneze au propus Comisiei Europene o întâlnire pentru a explica "motivele îngrijorării unanime a parlamentarilor privind consecinţele severe ale deciziei EBA asupra sectorului financiar din Danemarca".

Dacă activitatea de lobby a autorităţilor daneze pe lângă Comisia Europeană, căreia i s-au alăturat şi alte ţări nordice, nu va avea succes, atunci implicaţiile pentru băncile daneze sunt extrem de negative: acestea ar trebui să-şi reducă portofoliile de obligaţiuni ipotecare pentru a se conforma cerinţelor Basel III, conducând la scăderea preţurilor şi creşterea randamentelor. Există, astfel, riscul declanşării unei spirale de creştere a dobânzilor, care nu va putea fi suportat de populaţie, deoarece danezii se "laudă" cu cel mai ridicat grad de îndatorare raportat la venituri pe plan mondial, de circa 321%, conform datelor de la OECD.

Îngrijorarea autorităţilor legată de expunerea masivă a instituţiilor financiare faţă de piaţa imobiliară a determinat adoptarea unor cerinţe mai dure de capitalizare, în special pentru băncile ipotecare. Dar sunt acestea suficiente? Şi nu au venit cam târziu?

Referitor la investigaţia lansată de procurorii danezi, cotidianul financiar Boersen scria că "acuzaţiile de manipulare pun sub semnul întrebării întreaga piaţă a obligaţiunilor", în condiţiile în care "investitorii individuali şi companiile nu au nicio şansă de a evalua preţurile anunţate de bănci".

Oare nu era suficientă ameninţarea reprezentată de creşterea dobânzilor, mai era nevoie şi de o lovitură puternică aplicată încrederii investitorilor? Astfel, declanşarea anchetei vine exact în momentul nepotrivit pentru sistemul bancar şi economia ţării nordice.

Dacă pornim de la ipoteza că autorităţile de la Copenhaga doresc să păstreze reputaţia de "ţară curată", în lunile următoare vom afla, probabil, ce este putred în Danemarca.

Şi atunci, pentru a se evita o prăbuşire amânată de atâtea intervenţii guvernamentale, va fi nevoie de o minune.