Cei 499 de miliardari ai UE, pândiţi de o taxă de 2%

Aplicarea unei taxe globale de 2% pe activele celor 499 de miliardari din Uniunea Europeană ar genera venituri bugetare de aproximativ 42,3 miliarde dolari (40 miliarde euro) pentru statele europene, faţă de cele 6 miliarde dolari plătite în prezent, potrivit unui raport publicat, ieri, de Observatorul Fiscal European.

Principiul acestei taxe aminteşte de cel al impozitului minim de 15% pe profiturile corporative, care este implementat treptat în întreaga lume după încheierea unui acord internaţional sub egida OCDE la sfârşitul anului 2021.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a declarat, în prefaţa raportului că aceste venituri "sunt esenţiale pentru societăţile noastre (...) într-un moment în care guvernele trebuie să facă investiţii esenţiale în educaţie, sănătate, infrastructură şi tehnologie".

Potrivit documentului citat, cota minimă globală de impozitare de 15% pentru companiile multinaţionale, aprobată în anul 2021, "a fost considerabil slăbită".

Specialiştii Observatorului Fiscal European afirmă: "Iniţial se aştepta o majorare de aproape 10% la nivel global a veniturilor din impozitul pe companiile multinaţionale, dar o listă tot mai mare de vulnerabilităţi a redus la jumătate veniturile aşteptate. Apoi, evaziunea fiscală, inclusiv evaziunea în zona gri, sunt din ce în ce mai întâlnite la nivel naţional. Miliardari din întreaga lume au cote efective de impozitare cuprinse între 0% şi 0,5% din activele lor, din cauza utilizării unor companii menite să sustragă impozitul pe venit. Până acum nu a încercat nimeni să rezolve această problemă, ce reprezintă un risc privind acceptabilitatea socială a sistemelor fiscale existente. (...) Unul dintre principalele motive pentru care miliardarii tind să aibă cote scăzute de impozitare este că în multe ţări (cu unele excepţii) ei pot folosi societăţi holding de active personale (denumite de altfel holding familial) pentru a evita impozitul pe venit. În aceste ţări, utilizarea unei companii holding permite evitarea impozitării dividendelor pentru proprietarii bogaţi ai unor companii cotate la bursă care distribuie dividende. Aceste holdinguri sunt situate într-o zonă gri între optimizarea fiscală, evaziunea fiscală şi frauda fiscală. În măsura în care sunt create cu scopul de a evita impozitul pe venit, acestea pot fi luate în considerare în mod legitim ca parte a evaziunii sau fraudei fiscale".

De aceea, experţii Observatorului Fiscal European susţin că este necesară introducerea unei taxe minime globale de 2% din activele miliardarilor. Conform primei estimări a potenţialului de venituri al acestei măsură cuprinsă în sursa citată, această taxă ar genera aproximativ 250 miliarde dolari la nivel global, sumă care ar fi plătită de 2756 de miliardari din întreaga lume. Dacă ar exista o taxă minimă globală consolidată pe companiile multinaţionale, aplicabilă fără nicio excepţie, acest impozit ar genera venituri de încă 250 miliarde dolari pe an, precizează experţii în documentul citat.

Ei susţin că suma de 500 miliarde dolari ar reprezenta nevoie de venituri publice a ţărilor în curs de dezvoltare pentru a face faţă la provocările schimbărilor climatice.

Specialiştii Observatorului Fiscal European afirmă: "Numărul contribuabililor afectaţi de propunerea noastră este foarte scăzut, iar cota de impozitare pentru aceşti contribuabili (2%) ar rămâne foarte modestă, în comparaţie cu majorarea cu 7% pe an, din 1995 încoace, a veniturilor miliardarilor lumii, majorare ce e calculată numai pe baza ajustării ratei inflaţiei. În ciuda acestui fapt, potenţialul pentru venit este ridicat datorită concentrării bogăţiei în vârful piramidei şi cotelor de impozitare actuale foarte mici pentru miliardari".

• 1000 miliarde dolari - suma profiturilor relocate în paradisuri fiscale în anul 2022

Raportul publicat de Observatorul Fiscal European mai arată că o cantitate mare de profituri continuă să fie relocată în paradisuri fiscale, profiturile relocate în cursul anului 2022 totalizând 1 trilion (1.000 miliarde) de dolari, sumă ce echivalează cu 35% din toate profiturile înregistrate de companii multinaţionale în afara ţării lor de origine. Potrivit documentului citat, totalul financiar al averilor deţinute în paradisurile offshore de persoane fizice şi de companiile multinaţionale se ridica la finalul anului trecut la 12 trilioane (12.000 de miliarde) de dolari.

Experţii Observatorului Fiscal European menţionează: "Pierderile de venituri fiscale cauzate de acest transfer sunt semnificative, echivalente cu aproape de 10% din veniturile din impozitul pe profit colectate la nivel global. Companiile multinaţionale care au sediul în SUA sunt responsabile pentru aproximativ 40% din transferul profitului global, iar ţările europene se numără printre cele mai afectate din cauza pierderii acestor venituri fiscale".

Amintim că, în urmă cu doi ani, peste 140 de ţări şi teritorii autonome au convenit să implementeze o taxă minimă de 15% pe profiturile multinaţionalelor. Cu toate acestea, de la acordul politic din 2021 privind o rată minimă globală de impozitare, prevederile au fost slăbite semnificativ din cauza unei liste tot mai mari de excepţii.

Raportul citat menţionează: "În prezent, cota minimă globală de impozitare ar genera doar o fracţiune din veniturile fiscale aşteptate după acordul din anul 2021: este vorba despre mai puţin de 5% din veniturile din impozitul pe profit la nivel la nivel mondial, faţă de 9% cu o cotă de 15% şi fără excepţii, şi peste 16% cu o cotă de impozitare cu 20%. Şi mai îngrijorător, cota minimă globală de impozitare permite întotdeauna o cursă până la capăt când vine vorba de impozitele corporative (şi ar putea chiar consolidarea acestuia), deoarece permite companiilor să menţină cote efective de impozitare mai mici de 15% atâta timp cât au suficientă activitate reală în ţările cu impozite reduse. Această scutire reprezintă o derogare de substanţă economică, deoarece încurajează companiile multinaţionale să îşi relocheze în statele cu taxe foarte mici capacităţile de producţie, ceea ce duce la stimularea paradisurilor fiscale, care vor continua să ofere rate de impozitare sub 15%".

• Şase recomandări pentru o echilibrare a sistemului de impozitare

De aceea, experţii Observatorului Fiscal European au formulat şase recomandări care să reducă deficitul de impozitare a corporaţiilor multinaţionale şi a persoanelor foarte bogate. Potrivit sursei citate, deficitele fiscale reprezintă diferenţa dintre ceea ce aceşti actori plătesc în impozite astăzi şi ceea ce ar plăti dacă ar achita taxe minimale, care să fie corect aplicate.

Recomandările specialiştilor Observatorului Fiscal European sunt:

- modificarea acordului din 2021 privind impozitul minim global pentru companiile multinaţionale prin stabilirea cotei de 25% în loc de 15% şi prin eliminarea lacunelor din sistem care încurajează concurenţa fiscală

- stabilirea unui nou impozit minim global pentru miliardarii lumii, echivalent cu 2% din activele lor

- stabilirea unor mecanisme de impozitare a marilor averi pentru persoanele fizice care au fost rezidente pe termen lung într-o ţară, dar care aleg să se stabilească într-un paradis fiscal

- implementarea măsurilor unilaterale de colectare a unei părţi din deficitele fiscale ale corporaţiilor multinaţionale şi miliardarilor în cazul eşecului acordurilor globale asupra acestora

- crearea unui registru global al activelor pentru o luptă mai eficientă împotriva evaziunii fiscale

- consolidarea aplicării regulilor de substanţă economică şi a regulilor anti-abuz.

Cu toate acestea, raportul notează că datorită schimbului automat de informaţii bancare, evaziunea fiscală offshore s-a redus cu o treime în ultima decadă. Astfel, documentul citat arată că, dacă înainte de anul 2013 gospodăriile deţineau echivalentul de 10% din PIB-ul global în avere financiară în paradisurile fiscale din întreaga lume, în condiţiile în care majoritatea averii nu era declarată la organele fiscale şi aparţinea persoanelor fizice cu venituri ridicate, astăzi activele financiare offshore ale gospodăriilor mai reprezintă echivalentul a 10% din PIB-ul global, dar numai în scenariul în care doar aproximativ 25% din această avere scapă de impozitare.

Textul menţionat mai spune că, în ciuda acestui progres, o parte din active încă scapă de impozitare din cauza a două probleme principale. Prima este posibilitatea deţinerii de active financiare care scapă de taxarea prevăzută în schimburile interbancare, fie din cauza nerespectării regulilor de către instituţiile financiare offshore, fie din cauza limitărilor în proiectarea schimbului automat de informaţii bancare. Specialiştii Observatorului Fiscal European mai arată: "În al doilea rând, nu toate activele sunt acoperite de schimbul automat informaţii bancare. Cercetările recente evidenţiază modul în care unii oameni care obişnuiau să ascundă activele financiare în băncile offshore au exploatat aceste lacune prin transferul deţinutelor lor către active neacoperite, în special imobiliare".

Ei precizează că au apărut noi forme de competiţie fiscală agresivă care afectează grav veniturile publice. Potrivit sursei citate, în ultimii 15 ani, multe state au introdus regimuri fiscale preferenţiale pentru a atrage anumite grupuri socio-economice percepute ca deosebit de mobile.

"Din punct de vedere strict naţional, această strategie poate consolida colectarea impozitelor şi stimularea activităţii, dar la nivel global aceste politici au un impact general negativ: contribuabilii atraşi de o ţară reduc baza de impozitare a sumei echivalente într-o altă ţară, rezultând o scădere a colectării impozitelor la nivel mondial", se arată în raportul citat.

Întrucât aceste scheme speciale vizează în principal persoane bogate, ele reduc progresivitatea sistemelor fiscale, alimentând astfel inegalităţile. Impozite economisite per beneficiar sunt mari, la fel ca şi costurile fiscale pentru guverne, concluzionează experţii Observatorului Fiscal European.