Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate lunar de 9,6 miliarde de lei în iulie, arată analiştii BCR Cercetare într-un raport de analiză. În luna iunie a fost înregistrat un deficit de lichiditate de 13,5 miliarde de lei. În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor a avut o lună iulie bună pentru împrumuturi, înregistrând cel mai ridicat nivel al finanţărilor pentru piaţa internă din ultimul an şi jumătate, în condiţiile în care Finanţele au plătit circa 11 miliarde de lei în contul unei emisiuni de titluri de stat ajunsă la scadenţă.
Analiştii anticipează în general că sistemul bancar va rămâne în deficit de lichiditate pentru tot restul anului în condiţiile în care BNR s-a angajat să ţină un "control ferm" asupra lichidităţii, inclusiv pentru a "motiva" băncile să vină către deponenţi cu oferte mai bune de economisire în efortul de a combate inflaţia.
"Buletinul lunar al BNR arată că poziţia de lichiditate a sectorului bancar vs. BNR a rămas la un deficit mare de 9,6 miliarde de lei în iulie vs. 13,5 miliarde de lei în iunie (stoc mediu zilnic). Finanţările pe o zi prin facilitatea Lombard au fost în valoare de 10,6 miliarde de lei (stoc mediu zilnic), explicând această evoluţie. Nu au fost realizate operaţiuni repo bilaterale în iulie", arată analiştii BCR.
Totodată, BNR nu a realizat achiziţii de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în luna iulie. Ultimele cumpărări de titluri de stat în lei ale BNR au fost făcute în luna mai, acestea fiind în valoare de 36,6 milioane de lei. Operaţiunile de cumpărare ale BNR sunt în general operate pentru a reduce din volatilitatea yield-urilor la titlurile suverane în lei, în condiţiile în care investitorii şi-au tot redus la nivel local şi global expunerea pe obligaţiuni suverane considerate riscante în condiţiile inflaţiei galopante şi a riscurilor de incapacitate de plată (primă de risc), împingând în sus costurile de finanţare.
În iunie, lipsa de la cumpărare a BNR s-a văzut în piaţă în condiţiile în care costul de finanţare cu scadenţa 10 ani din piaţa secundară (RO10Y) al guvernului României a urcat de la 7,82% la începutul lunii la 9,4% în data de 22 iunie. Pe lângă cererea slabă de obligaţiuni în lei din iunie, datorată inflaţiei ridicate şi situaţiei fiscale complicate a ţării noastre, piaţa secundară locală este ilichidă ceea ce face ca un episod moderat de vânzare de titluri în lei să ducă puternic în sus yield-urile suverane. BNR a redevenit activă în piaţa secundară pentru titluri de stat în lei în luna martie, după o pauză de 11 luni, pe fondul războiului din Ucraina şi aversiunii la risc asociate, cumpărând titluri în valoare de 367,3 milioane de lei. Cu achiziţiile din luna mai, BNR a ajuns la un total de aproape 5,9 miliarde de lei în achiziţii de la debutul pandemiei.
În prezent, costul de finanţare pe 10 ani al României este de 8,1%, în scădere de la maximul de 9,4% din iunie, pe fondul concretizării temerilor de recesiune la nivel global, ceea ce duce la intrări locale şi fluxuri de capital străin pe bondurile româneşti incluse în indicii de pieţe internaţionale. Intrările de capital se văd inclusiv pe cursul valutar (EUR/RON), care a scăzut în ultima perioadă la sub 4,92 de lei/euro (cerere mai mare de lei), apărute cel mai probabil inclusiv pe fondul faptului că leul (graţie BNR) a fost cea mai stabilă monedă din regiune în ultimii ani.
• Împrumuturi solide pentru Ministerul de Finanţe, după plata unei scadenţe de circa 11 miliarde de lei
Scăderea costurilor de finanţare ale statului a venit şi pe fondul plăţii de către Ministerul de Finanţe a unei scadenţe - titluri de stat emise anterior de guvern ajunse la scadenţă - de 11 miliarde de lei, scadenţă ce trebuie oricum refinanţată. De menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari - sume ce trebuie plătite către investitori - în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei).
În luna iulie a existat de altfel un interes ridicat la cumpărare pentru titlurile de stat în lei, atât din partea investitorilor locali, cât şi din partea celor internaţionali, după cum mai arată analiştii BCR Cercetare. Per total, în luna iulie, Ministerul Finanţelor a avut un volum record al împrumuturilor de pe pieţe, de 6,86 miliarde de lei, cel mai ridicat din ultimul an şi jumătate.
"Punctul de cotitură a fost licitaţia Ministerului Finanţelor pentru obligaţiuni în lei cu scadenţa februarie 2032 care a avut o cerere masivă, de 3,9 miliarde lei. Dacă până atunci obligaţiunile româneşti nu captaseră în totalitate tendinţa pozitivă de pe pieţele externe, după rezultatele licitaţiei randamentele au scăzut mult", arată analiştii BCR.
În general, dinamica obligaţiunilor în lei este imprimată de evoluţiile din pieţele dezvoltate şi din regiunea Europei Centrale şi de Est. În ultima perioadă aceste evoluţii au fost pozitive pentru costurile de finanţare ale României, care rămân totuşi aproape de zonele de record din ultimii 15 ani.
În luna august, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de aproape 5,6 miliarde de lei. În iunie, spre deosebire, Finanţele au împrumutat doar 1,9 miliarde de lei. Împrumuturile slabe în lei din iunie, din piaţa primară gestionată de BNR, au fost compensate de emisiunile de titluri de stat Fidelis, derulate prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB), prin care Ministerul Finanţelor a atras 1,44 miliarde de lei. Acestea au dus totalul împrumuturilor pe luna iunie la 3,4 miliarde de lei.
• La final de 2021, BNR avea în bilanţ titluri de stat în lei în valoare de 4,54 miliarde de lei
La final de 2021, conform raportului anual şi de bilanţ al BNR, banca centrală a înregistrat la categoria titluri de stat în lei titluri în valoare de 4,54 miliarde de lei, în scădere faţă de decembrie 2021 când titlurile se cifrau la o valoare de 4,86 miliarde de lei (respectiv 4,3% din totalul activelor).