CESE: "Implementate prea rapid, soluţiile digitale pot duce la excluderea unei mari părţi a populaţiei UE"

Tehnologia digitală nu trebuie să înlocuiască rolul oamenilor, ci mai degrabă să îl completeze şi, în acelaşi timp, trebuie să fie incluzivă şi să protejeze grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, se arată într-un aviz adoptat de Comitetul Economic şi Social European (CESE), document în care sunt subliniate oportunităţile oferite de revoluţia digitală, dar este emis şi un avertisment cu privire la riscuri: "implementate prea rapid, soluţiile digitale pot duce la excluderea unei mari părţi a populaţiei UE".

În documentul citat se arată că mulţi europeni nu au încă competenţe digitale, iar cele mai multe administraţii naţionale nu au implementat încă soluţii digitale. Mai mult, condiţionarea accesului cetăţenilor la anumite servicii de interes general de deţinerea unei identităţi digitale ar putea duce la situaţii în care toată lumea iese în pierdere: un număr semnificativ de europeni ar putea vedea cum li se refuză dreptul de a avea acces la aceste servicii.

Avizul CESE adoptat în sesiunea plenară din iulie şi elaborat de Dumitru Fornea, în calitate de raportor, trage un semnal de alarmă privind faptul că noile instrumente de guvernanţă introduse odată cu revoluţiile digitală şi industrială nu trebuie să fie opresive şi să condiţioneze viaţa de zi cu zi a oamenilor de necesitatea de a adera la sisteme tehnologice digitale controlate într-un mod nedemocratic.

"Avantajele soluţiilor tehnologice digitale sunt evidente. Cu toate acestea, implementarea lor rapidă, în special pentru serviciile de interes general, cum ar fi identitatea digitală, ar putea duce la excluderea unui număr semnificativ de europeni. Trebuie să ne asigurăm că oamenii rămân la comanda maşinii, cu control democratic şi cu implicarea organizaţiilor societăţii civile", a afirma Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, membru al CESE.

Conform raportului întocmit de Dumitru Fornea, europenii sunt, în general, dornici să beneficieze de soluţii tehnologice digitale, deoarece ele sunt adesea utile pentru simplificarea procedurilor administrative şi vin în ajutorul unei serii de alte aspecte în viaţa de zi cu zi. O populaţie cu competenţe digitale poate utiliza o identitate digitală pentru a avea acces simplificat la serviciile furnizate de autorităţile publice sau de întreprinderi.

Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare, în septembrie 2018, a secţiunii din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 referitoare la identificarea electronică, doar 14 state membre au raportat că au cel puţin un sistem de identificare electronică. Aceasta înseamnă că numai 59% dintre rezidenţii UE au acces la sisteme de identificare electronică sigure şi fiabile la nivel transfrontalier şi doar şapte sisteme sunt complet mobile, răspunzând aşteptărilor actuale ale utilizatorilor.

Potrivit CESE, soluţiile tehnologice digitale, cum ar fi identitatea digitală, mijloacele digitale de plată şi integrarea în platformele de realitate virtuală şi augmentată ar trebui să rămână instrumente complementare şi să nu înlocuiască complet şi inechitabil alte practici care au fost dezvoltate şi perfecţionate de oameni de-a lungul a mii de ani.

CESE a fost prima instituţie europeană care a solicitat ca omul să rămână la "comanda" sistemelor de IA şi reiterează că este extrem de important ca oamenii să aibă ultimul cuvânt şi să deţină controlul deplin asupra proceselor decizionale în chestiunea dezvoltării maşinilor.

Comitetul subliniază, de asemenea, că soluţiile tehnologice digitale ar trebui să fie controlate democratic şi că datele cetăţenilor trebuie protejate prin realizarea suveranităţii digitale a UE, adică datele create în UE ar trebui stocate tot în UE.

Omul la comanda maşinii şi drepturile omului sunt, prin urmare, cei doi piloni ai unei tranziţii digitale echitabile.

Pentru a asigura accesul egal la oportunităţile oferite de digitalizare, UE are nevoie de un sistem educativ solid, capabil să introducă sisteme de alfabetizare digitală şi de tranziţie digitală pentru forţa sa de muncă, mai arată CESE. Trebuie implementate programe specifice în toate statele membre, alături de învăţarea digitală de-a lungul vieţii, tutoriale pentru vocabular şi sesiuni de formare practică.

Disparităţile digitale dintre statele membre sunt în creştere, iar Comitetul consideră acest aspect îngrijorător, fiind foarte sensibil la lipsa de protecţie a grupurilor vulnerabile şi cerând încă o dată Uniunii Europene să adopte incluziunea digitală, în care nimeni să nu fie lăsat deoparte, şi acordând atenţie deosebită generaţiei mai în vârstă.

Pentru a avansa în mod democratic către o societate digitală echitabilă, acceptată de cetăţenii UE, este esenţială implicarea profundă a organizaţiilor societăţii civile.

Orice iniţiativă de integrare a persoanelor în sistemul european de identitate digitală ar trebui să se bazeze pe evaluări de impact şi pe studii sociologice cuprinzătoare, iar decizia finală ar trebui luată doar cu consimţământul informat şi liber exprimat al oamenilor.

CESE solicită Comisiei Europene să efectueze evaluări ale impactului cu privire la mai multe aspecte: de exemplu impactul digitizării şi al automatizării interacţiunii umane asupra calităţii vieţii şi a condiţiilor de muncă, mai ales din perspectiva relaţiilor umane, precum prevalenţa crescândă a singurătăţii, aspectele de sănătate mintală, diminuarea inteligenţei cognitive şi emoţionale şi riscul crescut de alienare socială.