"CET" Iaşi, în colaps financiar

Centrala Electrică de Termoficare (CET) Iaşi a intrat în colaps financiar. Din cauza lipsei de resurse financiare, cei 1.500 de angajaţi ai companiei riscă să nu-şi primească salariile pentru luna octombrie. De asemenea, pentru că nivelul datoriilor CET către furnizorul de gaze naturale "E.ON Gaz" a ajuns la 25 milioane de lei şi nu există resurse de achitare a acestora, conducerea centralei a decis să renunţe temporar la utilizarea gazelor.

Situaţia economică a societăţii se poate agrava şi mai mult, întrucât contractele de achiziţie a cărbunelui încheiate cu furnizorii au şanse destul de mari să nu fie onorate. CET are posibilitatea să aducă la Iaşi peste 150.000 de tone de huilă energetică prin Bursa Română de Mărfuri, dar tranzacţia este suspendată, deocamdată, pentru că societatea are nevoie de un acreditiv de peste 41 milioane de dolari. Pentru obţinerea acestei sume de la o bancă, CET ar trebui să gajeze o serie de utilaje, lucru imposibil, de altfel, întrucât acestea se află în proprietatea Consiliului Local Municipal Iaşi.

Conducerea societăţii explică situaţia financiară dificilă pe care o traversează CET Iaşi prin creşterea preţurilor combustibililor, încasările slabe, dar şi dezinteresul arătat de către stat. CET Iaşi are de recuperat de la populaţie peste 80 milioane de lei. Din acest motiv, asociaţiile de proprietari­ care au datorii şi nu vin la eşalonări nu vor mai primi căldură. De asemenea, şi criza de pe piaţa bancară are un impact major asupra activităţii centralei electro-termice ieşene.

Didi Melinte, directorul general al CET Iaşi, a explicat: "Băncile şi-au schimbat radical poziţia faţă de cei care solicită împrumuturi mari, aşa cum avem noi nevoie. În momentul de faţă, nu ţi se acordă un împrumut dacă nu ai măcar jumătate din valoarea solicitată, lucru care a afectat şi furnizorii de cărbune cu care tratăm acum. Aveam posibilitatea de a aduce cărbune din Africa de Sud, direct prin Bursa Română de Mărfuri, dar furnizorii de acolo vor banii înainte sau măcar garanţia că avem cu ce plăti. Or, în cazul nostru, doar Consiliul Local Municipal poate face acest lucru".

În ciuda solicitărilor trimise la Bucureşti, singurul ajutor venit de la Guvern constă în suma de şapte milioane de lei, reprezentând subvenţia în avans la combustibil pentru perioada ianuarie-septembrie 2008. La rândul său, primarul Gheorghe Nichita a declarat că va face în continuare intervenţii la Guvern, pentru a se rezolva măcar problema achiziţiei de huilă energetică.

În prezent, CET Iaşi are în stocuri 19,5 mii tone de păcură, din rezerva de stat. În plus, compania are posibilitatea să contracteze 10.000 de tone de păcură, la preţul de 1.650 de lei pe tonă. "Ceea ce pot să spun cu siguranţă este că vom asigura căldură la iarnă. Important este să găsim măcar bani pentru păcură şi pentru un stoc minimal de cărbune", a adăugat Didi Melinte. Agentul termic produs pe bază de păcură presupune costuri mai mari decât în cazul utilizării gazelor naturale. În condiţiile în care o gigacalorie produsă pe bază de gaz metan costă 250 lei, în cazul aceleiaşi gigacalorii obţinută cu păcură costurile ajung la 370 lei.