CFA ROMÂNIA: "Nu suntem pregătiţi să facem faţă unei recesiuni"

Ţara noastră nu este pregătită să facă faţă unei recesiuni economice la nivel mondial, din cauza deficitelor gemene mari şi în creştere, şi a dependenţei comerciale faţă de Uniunea Europeană, sunt de părere analiştii economici, consultaţi de Ziarul BURSA.

Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, ne-a declarat: "În cazul accentuării războiului comercial dintre Statele Unite şi China, pe termen mai lung, creşte riscul apariţiei unei recesiuni economice, ce va avea impact asupra tuturor, iar problema ţine de cât de pregătită este fiecare ţară să-i facă faţă. Iar noi nu suntem pregătiţi, din cauza deficitelor gemene".

Preşedintele CFA România a dezvoltat: "Deficitul de cont curent şi cel bugetar sunt mari şi în creştere, în divergenţă cu situaţia din alte ţări ale Comunităţii Europene. Din punct de vedere monetar există spaţiu de manevră, pentru că la noi rata de politică monetară este de 2,5%, în schimb în ceea ce priveşte politica fiscală, în niciun caz. Probabil, în cazul unei recesiuni, va fi nevoie de o majorare a taxelor, măsură care va duce economia şi mai mult în recesiune".

Şi analistul economic Dragoş Cabat, membru al CFA România, este sceptic în legătură cu posibilităţile ţării noastre de a face faţă unei recesiuni economice.

Analisul CFA ne-a spus: "Ca întotdeauna, în cazul intrării economiei globale în recesiune, noi suntem mai puţin pregătiţi decât multe alte ţări din Uniunea Europeană sau din lume. Nouă, în perioada de creştere economică, ne-au crescut deficitele. Noi nu am pus bani deoparte, nu avem un fond suveran de investiţii. În plus, România depinde foarte mult de partenerii comerciali din Uniunea Europeană, care folosesc bunurile pe care noi le facem în produsele şi serviciile lor finale. România depinde de Uniunea Europeană atât în ceea ce priveşte exporturile cât şi importurile şi este mai puţin pregătită să facă faţă unei recesiuni chiar şi decât ţările din jurul nostru, decât Ungaria, Polonia sau Cehia, care şi-au restructurat într-o oarecare măsură economiile, au atras investiţii mai mari, au atras fonduri europene mai mari. În România nu există această situaţie, din păcate".

În legătură cu impactul pe care­ este posibil să-l aibă războiul comercial dintre Statele Unite şi China asupra ţării noastre, Dragoş Cabat a punctat că România nu are relaţii comerciale prea extinse cu niciuna dintre cele două puteri mondiale, în sensul că nu sunt principalii noştri parteneri comerciali.

"Principalul nostru partener comercial este Uniunea Europeană, cu circa 70 - 75% atât din exporturile cât şi din importurile ţării noastre. Astfel, pentru România, impactul războiului comercial este indirect pentru că investiţiile Chinei în Uniunea Europeană au scăzut şi este posibil ca produsele chinezeşti, ce intră în componenţa celor mai multe produse din Uniunea Europeană, să devină mai scumpe", ne-a spus Dragoş Cabat, care a adăugat: "În aceste condiţii, s-ar putea ca întregul comerţ internaţional să fie afectat şi să avem un fel de «inflaţie», indusă de produsele mai scumpe de import venite din Uniunea Europeană, pentru că majoritatea, dacă nu chiar toate, au componente din China sau din ţările din jur".

De asemenea, analistul CFA a punc­tat că este posibil ca, în perioada următoare, şi cererea de produse româneşti pentru export să scadă.

"Piaţa chineză este o piaţă de desfacere extraordinară pentru produsele din Uniunea Europeană, iar dacă cererea din China pentru produsele europene va scădea, sigur că şi produsele finite din Uniunea Europeană care au componente româneşti, şi aici mă refer în special la produsele auto, dar nu numai, vor fi afectate", a spus Dragoş Cabat, care a conchis: "Teoretic, este un război comercial doar între China şi Statele Unite dar care poate afecta în diferite moduri întreaga lume şi, indirect, prin intermediul Uniunii Europene şi România".

La rândul său, Adrian Codirlaşu a punctat că, în situaţia înteţirii războiului comercial, scenariu pentru care există semnale, este posibilă apariţia unei aversiuni globale la risc, caz în care fluxurile financiare internaţionale se reduc substanţial, iar atunci sunt afectate toate ţările, inclusiv România.

"Practic, în cazul unui episod puternic de aversiune la risc, se retrag bani din toate ţările, care se repatriază în ţările de origine. În acel moment sunt afectate toate pieţele, inclusiv bursa, cursul de schimb, randamentele obligaţiunilor, ratele de dobândă din piaţa monetară etc", a spus preşedintele CFA România.

Adrian Codirlaşu a adăugat: "În cazul apariţei recesiunii economice la nivel global, în opinia mea, cel mai bine pregătite sunt Statele Unite ale Americii pentru că, din punctul de vedere al politicii monetare, au un spaţiu de manevră suficient de mare. În timpul crizei anterioare, în SUA s-a acţionat mult mai puternic faţă de Europa, unde a fost şi criza datoriile suverane, astfel încât ciclul economic european s-a decuplat de cel american. Din acest motiv şi în ceea ce priveşte politica monetară există decuplare".

Preşedintele CFA România a explicat că, în Europa, ratele de dobândă la euro sunt deja zero, astfel încât spaţiul de manevră pe care-l are Banca Centrală Europeană în cazul unei recesiuni este extrem de redus.

"Pentru Europa există măsuri de politică fiscală, dar doar Germania şi le poate permite, restul statelor fiind îndatorate şi cu deficite bugetare", a spus analistul CFA.

Totodată, Adrian Codirlaşu a punc­tat că, dintre ţările dezvoltate, Statele Unite beneficiază şi de o creştere economică mai robustă.

"De altfel, Federal Reserve tocmai a operat prima reducere de dobândă de politică monetară şi, în opinia mea, va mai urma o reducere de 25 de puncte de bază, chiar în următoarea şedinţă. După părerea mea, a fost o reducere preventivă, tocmai pentru că se anticipează că pot apărea şocuri din pricina războiului comercial, şi pentru a da un impuls pozitiv economiei interne", a spus Adrian Codirlaşu.

În plus, preşedintele CFA România a punctat că, personal, nu vede China ca având mari opţiuni pentru a face faţă majorării de taxe pe care i le impune Statele Unite.

"Poate să-şi dezvolte cererea internă şi să-şi deprecieze propria valută, pentru a face bunurile chinezeşti mai ieftine, însă, cei care economisesc în yuani, adică populaţia Chinei, sărăceşte în acest fel, fiindcă deţinerile de monedă locală valorează mai puţin", a spus Adrian Codirlaşu.

Recent, războiul comercial dintre cele două puteri economice ale lumii a intrat într­-o nouă etapă, preşedintele american Donald Trump anunţând în data de 1 august că va impune tarife de 10% pentru restul de importuri din China, în valoare de 300 de miliarde de dolari, care nu sunt încă penalizate. China a reacţionat prin oprirea achiziţiilor de produse agricole din Statele Unite.

În plus, SUA au acuzat oficial Beijing­-ul că şi-a slăbit deliberat moneda, yuanul, după ce aceasta a atins pragul simbolic de 7 unităţi pentru un dolar, Statele Unite etichetând China drept manipulatoare de monedă, acuzaţie respinsă de autorităţile chineze.

Conflictul comercial dintre SUA şi China, vechi de aproape un an şi jumătate, gravitează, printre altele, în jurul tarifelor comerciale, tehnologiei, proprietăţii intelectuale şi securităţii cibernetice.