China accelerează sinoformarea Sudului Global

Măsurile adoptate de guvernele ţărilor dezvoltate pentru "decuplarea" de China şi readucerea unei părţi cât mai mari a lanţurilor de aprovizionare în propriile economii şi economiile "prietene" nu au reuşit să oprească exporturile celei mai mari economii din Asia.

Dimpotrivă, creşterea schimburilor comerciale ale Chinei s-a accelerat în primele două luni din 2024, pe fondul creşterii exporturilor către ţările din Sudul Global, unde ratele anuale au ajuns să se încadreze între 20% şi 40%.

Exprimate în dolari americani, schimburile comerciale ale celei mai mari economii din Asia au crescut cu o rată anuală de 5,5%, pe fondul unei creşteri de 7,1% a exporturilor şi de 3,5% a importurilor (vezi tabelul).

În timp ce schimburile comerciale cu Uniunea Europeană au scăzut cu o rată anuală de 4,1%, pe fondul unei scăderi de 9,4% a importurilor, schimburile comerciale cu Statele Unite au crescut cu 0,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile unei scăderi de 9,7% a importurilor şi a unei creşteri de 5% a exporturilor.

O contracţie semnificativă au înregistrat schimburile comerciale cu Japonia, de 7,5%, în condiţiile unei scăderi de 9,7% a exporturilor şi de 5% a importurilor.

Exporturile au înregistrat creşteri puternice în cazul relaţiilor bilaterale cu Vietnamul (+24,1%), Indonezia (+18,8%), Thailanda (+8,2%), India (+12,8%), Rusia (+12,5%) şi Brazilia (+33,8%).

Pe marginea datelor de la Administraţia generală a vămilor din China, fostul bancher de investiţii David Goldman scrie în Asia Times că noua dinamică a schimburilor comerciale ale Chine poate fi explicată atât prin investiţiile din cadrul BRI (Belt and Road Initiative) cât prin dezvoltarea canalelor comerciale private.

Goldman aminteşte că exporturile Chinei către Sudul Global le-au depăşit pe cele către ţările dezvoltate încă din a doua parte a anului 2023, iar divergenţa s-a accentuat în 2023.

Un alt jurnalist de la Asia Times subliniază că investiţiile directe ale Chinei în regiunea Asia-Pacific au crescut cu o rată anuală de circa 37% în 2023 şi au ajuns la 20 de miliarde de dolari.

"China domină lanţurile de aprovizionare în industrii cheie, inclusiv echipamente de telecomunicaţii, panouri solare şi, mai ales, electronice", mai subliniază David Goldman şi aminteşte că "Asia Times a publicat prima analiză statistică a marii schimbări sinocentrice a lanţurilor de aprovizionare în aprilie 2023".

Acum fostul bancher de investiţii scrie pe platforma X că asistăm la "sinoformarea Sudului Global", în condiţiile în care "China asimilează miliarde de oameni din Sudul Global în sfera sa economică".

Cea mai mare economie a Asiei a găsit soluţia şi pentru evitarea restricţiilor comerciale impuse de economiile dezvoltate, în special SUA, în numele "decuplării" şi a reducerii riscurilor de pe lanţurile de aprovizionare: un volum tot mai mare de produse semifabricate sau finite sunt exportate către ţări precum Mexic, India sau Vietnam, iar de acolo sunt exportate către Statele Unite sau Europa.

"Firmele din alte jurisdicţii s-au interpus în lanţurile de aprovizionare din China către Statele Unite. Identitatea lor poate fi determinată pornind de la faptul că firmele din regiunea Asia-Pacific reprezintă o parte mai mare a furnizorilor către clienţii americani decât în decembrie 2021, precum şi o parte mai mare a clienţilor pentru furnizorii chinezi", se arată într-o analiză recentă a Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI).

La o concluzie similară au ajuns şi economiştii Băncii Mondiale (BM), care subliniază că "importurile americane din China sunt înlocuite cu importuri din ţări mari în curs de dezvoltare", iar "ţările care înlocuiesc China tind să fie profund integrate în lanţurile de aprovizionare ale Chinei şi înregistrează o creştere mai rapidă a importurilor din China, în special în industriile strategice".

Date recente preluate de Bloomberg de la compania norvegiană Xeneta, specializată în colectarea şi prelucrarea datelor privind transporturile de mărfuri maritime şi aeriene, confirmă accelerarea acestei tendinţe.

"După un salt de aproape 35% în 2023 faţă de anul precedent, numărul de containere expediate în Mexic din China a crescut cu 60% în ianuarie", scrie agenţia de ştiri americană.

Peter Sand, analistul-şef la Xeneta, a declarat că această creştere explozivă nu poate fi explicată prin cererea tot mai mare a consumatorilor şi firmelor mexicane pentru produse chinezeşti, ci reflectă soluţia adoptată pentru evitarea tarifelor impuse de autorităţile americane asupra importurilor din China.

Conform datelor preluate de Xeneta de la Container Trades Statistics, numărul containerelor standard TEU trimise din China în Mexic a fost de 117.000 în ianuarie 2024, faţă de 73.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând cea mai mare creştere la nivel mondial.

În aceste condiţii, verdictul economiştilor de la Banca Mondială, conform căruia "pentru a înlocui China pe partea de export, ţările trebuie să adopte lanţurile de aprovizionare ale Chinei", nu reprezintă un simplu motiv de îngrijorare pentru autorităţile americane şi europene.

Directivele şi măsurile pe care le propun pentru a face faţă ofensivei comerciale a Chinei arată că aceste "autorităţi" sunt complet depăşite de complexitatea relaţiilor comerciale globale, iar declaraţiile lor cu privire la "de-risking" sau "re-shoring" sunt doar vorbe goale.