CHIRIŢOIU DESPRE LEGEA PRIVIND COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE:  "Nu cred că trebuie să capitulăm în aplicarea Legii supermarketurilor"

Legea potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt nu trebuie abandonată, chiar dacă Comisia Europeană (CE) a declanşat procedura de infringement asupra României din această cauză, iar statul român are argumente să o susţină, a declarat, ieri, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Domnia sa a spus: "Nu cred că trebuie să capitulăm fiindcă am primit avertisment de la Comisia Europeană în ceea ce priveşte legea referitoare la faptul că 51% din produsele din magazinele marilor lanţuri comerciale trebuie să provină de la producătorii locali. Nu trebuie să renunţăm la toată legea şi să dăm înapoi cu totul. Ne-am aşteptat ca legea să aibă dificultăţi în implementare şi am crezut că este necesară o corecţie a ei. De asemenea, este important cum arată normele de aplicare. Deci trebuie să vedem ce putem face să funcţioneze cât mai bine şi să apară normele de aplicare".

Potrivit acestuia, statul român are argumente să susţină această prevedere, iar dialogul cu Comisia Europeană va fi legat de procentul de 51% din produse pe lanţul scurt.

• Dumitru (Pro Agro): "Comisia Europeană nu este un "bau-bau" al României în ceea ce priveşte legea supermarketurilor"

Comisia Europeană nu este un "bau-bau" al României în ceea ce priveşte legea supermarketurilor, deoarece dincolo de procedura de infringment, care este una preliminară, sunt două luni la dispoziţie pentru a oferi explicaţii pe toate punctele posibile, a declarat, marţi, preşedintele Pro Agro, Emil Dumitru, citat de Agerpres.

"Eu cred că legea supermarketurilor a avut intenţii foarte bune, iar dacă este ceva de modificat, vom putea modifica. Comisia Europeană nu este un "bau-bau" al Europei şi al României şi cred că dincolo de procedura de infringment, care este o procedură preliminară, avem două luni să explicăm Comisiei toate punctele posibile. Eu cred că două dintre puncte pot fi fără probleme aprobate, dar al treilea punct, respectiv lanţul scurt, nu şi-a făcut efectele. Nu putem vorbi despre un potenţial prejudiciu pe care Legea 150/2016 l-a produs, atâta timp cât nu avem norme de aprobare pe lanţul scurt de aprovizionare", a precizat Dumitru, într-o conferinţă pe teme agricole.

Acesta susţine că ar fi nevoie de parteneriate între fermieri, procesatori şi lanţurile de retail pentru reglementarea comerţului modern cu produse agroalimentare, dar şi pentru împărţirea echitabilă a profitului.

"Eu cred că nu a fost împiedicat comerţul din reţelele comerciale a căror cifră de afaceri este mai mare de două milioane de euro. Consider că trebuie să vedem unde se intersectează cererea şi oferta şi unde putem să facem acele parteneriate între fermieri, procesatori şi retail. Astăzi, retailerii au cam 65% din piaţa organizată a comerţului cu produse agroalimentare şi din datele pe care Ministerul Finanţelor le-a publicat pe site reprezintă o cifră de afaceri undeva la 7,7 miliarde de euro. Eu cred că dacă tot plătim în fiecare an trei miliarde de euro fermierilor români, n-ar trebui să le găsim aceste trei miliarde de euro doar în profitul acestor multinaţionale ci să existe o împărţire echitabilă", a mai spus preşedintele Pro Agro.

Întrebat ce părere are despre declaraţia preşedintelui Romalimenta, Sorin Minea, potrivit căreia România este o piaţă de mâna a doua, Emil Dumitru a precizat că producătorii români respectă toate cerinţele Uniunii Europene, iar produsele româneşti nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre.

"Nu vreau să fiu maliţios cu domnul Minea, îmi este simpatic şi este un procesator român, dar România este o ţară la mâna a doua şi pentru că de foarte multe ori nu a existat acel parteneriat despre care vă spuneam. (...) Din punct de vedere al trasabilităţii şi a normelor sanitar-veterinare, producătorii români respectă toate cerinţele UE şi produsele realizate în fermele noastre nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurenţă neloială, de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în faţa consumatorului, pentru că el este singurul care decide", a mai spus preşedintele Pro Agro.

În ceea ce priveşte importurile de lapte al României, Emil Dumitru susţine că 17% din cantitatea de lapte a venit anul trecut din comerţul intracomunitar, deşi România nu şi-a atins niciodată cota de lapte.

"Colegii din industria de procesare a laptelui o să îmi spună că nu sunt eu abilitat să vorbesc despre piaţa laptelui, dar am văzut nişte date publicate de INS anul trecut, în care 17% din cantitatea de lapte a venit din comerţul intracomunitar. Practic, România nu şi-a atins niciodată cota de lapte şi eu cred că este nevoie de o discuţie foarte serioasă pe acele relaţii contractuale (...)", a precizat Dumitru.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat, la jumătatea lunii februarie, că va susţine Legea privind comercializarea produselor agricole "până în pragul interesului fermierului român", confirmând că în cel mult două luni se vor modifica toate articolele din lege care ridică probleme Comisiei Europene.

CE a lansat proceduri de infringement împotriva României şi Ungariei în privinţa comerţului cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare.

Potrivit forului european, în România, se solicită marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Aceeaşi lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine românească, restricţionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).

Conform reglementărilor UE, restricţionarea acestor libertăţi este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică. Nici Ungaria şi nici România nu au furnizat dovezi că măsurile adoptate pe plan naţional sunt justificate şi proporţionate. Autorităţile ungare şi române au două luni la dispoziţie pentru a răspunde argumentelor prezentate de CE.

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie a anului trecut de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.