Cine înlocuieşte muncitorii sezonieri în Marea Britanie: ingineri, ospătari, bucătari

În timp ce mulţi oameni rămân în izolare în locuinţe, aprovizionându-se cu cele necesare traiului zilnic online sau riscând o vizită la supermarket, e uşor de pierdut din vedere lanţul de aprovizionare şi de unde ne vine mâncarea, potrivit Hotnews.

Cu numărul de infecţii COVID-19 în Regatul Unit trecând de 180.000, fermierii britanici se confruntă cu o criză a lipsei muncitorilor din ţările est-europene, necesari pentru recoltarea producţiei.Dar cu mii de britanici concediaţi sau lăsaţi acasă temporar, guvernul Marii Britanii susţine acum că politica sa oficială e de a încerca să scoată localnicii în câmp.

"Estimăm că probabil doar o treime din forţa de muncă care ar veni în mod normal în Marea Britanie este aici", a declarat George Eustice, ministrul britanic pentru mediu şi oficialul responsabil de agricultură, în cadrul unei conferinţe de presă ţinute duminică.Guvernul va lucra cu fermierii pentru "a încuraja milioanele de muncitori rămaşi în şomaj tehnic să considere luarea unui al doilea job în agricultură, pentru a ajuta la recoltarea producţiei în iunie.

O situaţie "practic imposibilă"

La crăpatul zorilor la o fermă din Kent, în sud-estul Angliei, un grup de şase femei sunt îmbrăcate într-o combinaţie idiosincratică de tricouri şi geci de fâş. Îndoite în jos, ele culeg salată verde după salată verde din pământ, taie frunzele şi apoi le împachetează în paleţi. Directorul Fermei, Nick Ottewell, afabil şi plin de energie nervoasă, le urmăreşte. Viaţa la o fermă e îndeajuns de complexă într-un an obişnuit, potrivit acestuia. Pandemia l-a lăsat fără forţa de muncă obişnuită şi a eliminat cumpărători ca McDonald's care obişnuia să îi cumpere salata Apollo pentru fast-food-urile lanţului.Gestionarea întregii situaţii e "practic imposibilă". Fermierul se îndoieşte că va reuşi să îşi acopere măcar costurile în acest an.

Familia Betts deţine ferma respectivă şi o lucrează de la începutul anilor 1900. Ottewell estimează că le lipsesc în jur de 45 de muncitori, iar timpul trece. În două săptămâni vor trebui să adune cea mai importantă recoltă: salata iceberg.

Însă chiar şi fără să publice anunţuri, peste 50 de localnici s-au interesat de un loc de muncă la fermă, aflând de situaţie din vorbă în vorbă şi din poveştile relatate de presa locală.Ottewell a ales opt dintre ei pentru a fi instruiţi, o combinaţie de tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi, strânşi într-o conferinţă în aer liber pentru o introducere cu respectarea distanţării sociale.

"Un lucru onorabil de făcut"

Daniel Martin, în vârstă de 32 de ani, stă într-o chicinetă vizavi de un trainer cu un laptop. Până recent lucra ca inginer civil, jucând un rol important în industria de construcţii britanică. Apoi a izbucnit pandemia coronavirus şi a fost lăsat acasă.

"Cu şantierele de construcţii închise, o grămadă de clienţi şi-au încetat activitatea", explică acesta. "Aşa că n-am mai avut ce face".

Unul din prietenii săi lucra la fermă şi Martin s-a gândit că în loc să stea cu fundul pe canapea toată vara, ar fi mai interesant să opereze un stivuitor.

"Am vrut doar să fiu activ, să mă implic. Mă ţine în formă, mă scoate din casă, altfel suntem izolaţi la domiciliu. Îmi face plăcere să fiu afară", a declarat Martin pentru CNN.

"M-am săturat să fiu în casă şi să nu câştig bani" le-a spus reporterilor Sally Penfold, 45 de ani.

"Am vrut doar să ies afară şi să fac vreun fel de muncă. Cred că aprovizionarea naţiunii cu mâncare este chiar un lucru onorabil de făcut".

Aceasta şi-a pierdut job-ul de chelnerită dintr-un restaurant din Hastings, după ce carantina impusă de guvern a intrat în vigoare la sfârşitul lunii martie.

"Mi-am găsit un loc de muncă la un restaurant italian. Am lucrat acolo pentru aproape şase săptămâni. Apoi restaurantul s-a închis",

Ea a auzit despre fermă dintr-o poveste la un post de radio local şi a decis că munca pământului ar fi mai bună decât "să fiu blocată în casă săptămâni de-a rândul".

Thomas Tanswell, 32, şi-a pierdut la rândul său locul de muncă de bucătar din cauza coronavirusului iar dragostea pentru natură şi teama de a sta degeaba au făcut ca munca la fermă să îi pară o opţiune evidentă.

"Mi se potriveşte ca o mănuşă, în special în perioada aceasta a anului. Aşa că ar putea fi ceva de care să fiu interesat şi pe termen lung, sincer să fiu. Pare un loc atât de frumos şi o atmosferă plăcută", spune acesta.

"Britanicii nu au vrut să facă muncă sezonieră, oricare ar fi motivul"

Deşi entuziasmul este sincer, Ottewell vede situaţia cu o ezitare încordată. Printre principalele sale temeri e că noii recruţi nu vor rămâne, poate fiindcă nu vor face faţă muncii grele, se vor plictisi sau întoarce la vechile joburi.Pentru fermier acest lucru ar fi dezastruos, întrucât l-ar abandona pe el şi recoltele sale în mijlocul sezonului.O asociaţie care furnizează forţă de muncă fermelor a declarat că în jur de 55.000 de britanici şi-au exprimat interesul într-un loc de muncă la o fermă. Câţi dintre ei au acceptat să accepte o poziţie? Puţin sub 150 până în urmă cu o săptămână, susţine asociaţia.

Ottewell ar fi încântat să aibă o mulţime de britanici care să îi ocupe cele 45 de locuri rămase înainte de recoltarea importantei salate iceberg, dar nu are speranţe prea mari.

"Am lucrat în această industrie toată cariera mea de adult, inclusiv vreo 25 ca manager, şi toată experienţa mea îmi spune că nu va fi cazul", a declarat acesta.

Fermierul este nervos pe relatările din tabloidele britanice. Când un producător de salată din estulAngliei a contractat un avion să aducă muncitori sezonieri din România în mijlocul lunii aprilie, The Sun a scris că o companie britanică plăteşte imigranţi "să le arate britanicilor cum se face".

"Este muncă sezonieră", spune Ottewell. "Iar britanicii nu au vrut să facă muncă sezonieră, oricare ar fi motivul", adaugă acesta. "Fermele ca a noastră s-au bazat de zeci de ani pe muncitori străini pentru a putea avea activitate".