Circul electoral, transformat în circ politic

În Statele Unite, cursa pentru Casa Albă a ajuns bară la bară. Donald Trump revine în forţă şi are fix acelaşi procent ca preşedintele în exerciţiu, Joe Biden. Iar trendul său este în creştere. Acest scor şi, în general, modul în care se desfăşoară competiţia se bazează pe circ. Nu orice fel de circ. Circul politic s-a transformat în circ penal. Iar circul penal, în circ mediatic.

Niciodată până acum Statele Unite nu s-au înfăţişat lumii atât de ridicole din perspectiva competiţiei pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Lui Donald Trump i s-a mai deschis încă un dosar penal, iar americanii au pierdut numărătoarea. Procurorii anti-Trump lucrează la foc continuu. Dar nici procurorii anti-Biden nu stau degeaba. Chiar dacă funcţionează în relanti. Ce consecinţe pot avea dosarele penale făcute la Washington pe bandă rulantă?

Conform Constituţiei Statelor Unite, orice persoană poate ajunge preşedinte, indiferent de cazierul ei. Chiar şi de după gratii. În Statele Unite, votul e suveran. Dacă populaţia votează un candidat şi acesta câştigă cursa, este imediat scos de după gratii şi instalat în poziţia pentru care a participat la competiţie. Nici măcar nu are importanţă motivul pentru care o persoană a ajuns să fie cercetată şi condamnată. Dar este pentru prima dată în istorie când se întâmplă ca nu unul, ci doi competitori pentru Casa Albă să intre cu arme şi bagaje în "graţiile" procurorilor. Este greu de presupus că, până când vor avea loc alegerile, ar putea ajunge la o condamnare. Dar fie şi aşa, o condamnare nu are în Statele Unite, atunci când vorbim de alegeri, decât o semnificaţie simbolică. Pur şi simplu nu produce în plan legal efecte electorale. În schimb produce efecte de natură psihologică. Şi psiho-politică. După cum mai mulţi analişti au semnalat din timp, fiecare nou dosar deschis împotriva lui Donald Trump îi creşte acestuia şansele de a câştiga. Coeficientul de încredere al alegătorilor sporeşte. Oare de ce? Din simplul motiv că, instinctiv, electoratul refuză să crediteze dosarele penale generate politic. Procurorii penali nu se bucură de încredere. Neîncrederea în procurorii penali generează încrederea în candidaţii vizaţi de aceştia.

Statele Unite se află într-o situaţie unică în istorie. Să o spunem pe şleau. Pentru Casa Albă se bat doi oameni aflaţi la o vârstă înaintată. Cu afecţiuni specifice. Fiecare în felul lui excentric. Plasaţi la poli opuşi. Unul, Joe Biden, extrem de încărcat de faptele incredibile săvârşite de fiul său, complice la cele mai multe dintre acestea, este prizonierul absolut al marilor grupuri de interese din câteva industrii esenţiale, cele mai importante fiind complexul militar şi complexul farma. Conduce în prezent un imperiu aflat pe un butoi de pulbere. Care oricând poate face implozie. Mai ales acum, când instituţiile financiare internaţionale au coborât ameţitor rata de încredere în stabilitatea economică a Statelor Unite. Face o politică externă extrem de periculoasă pe termen scurt, mediu şi lung, şi, fireşte, incredibil de costisitoare. Vrea resetarea întregii lumi. Dar nu şi resetarea Statelor Unite. Îi este din ce în ce mai greu să ducă un raţionament până la capăt. Se poticneşte în propriile cuvinte.

Şi ce avem dincolo? Dincolo avem un om de afaceri metamorfozat sau deghizat în om politic, într-o formă fizică ceva mai bună, al cărui obiectiv declarat este diametral opus resetării. Donald Trump vrea să conserve, dacă se va mai putea oare, valorile tradiţionale care au consacrat statutul Americii de cea mai importantă putere la nivel global. Trump vrea o întoarcere la familia tradiţională. În plan extern, blocarea implicării Statelor Unite în războaie, inclusiv încheierea rapidă a războiului din Ucraina, unde Washingtonul participă prin procură, şi consolidarea economică prin întoarcerea investiţiilor americane în spaţiul geografic al Statelor Unite.

O cursă între aceşti doi candidaţi atât de diferiţi ar fi palpitantă, dacă s-ar desfăşura fără intervenţia procurorilor. Din păcate însă, aceştia din urmă, împinşi de la spate sau nu, intră în forţă, de o parte şi de cealaltă, în competiţia politică. Şi, evident, o viciază. Ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă în România în mic, iată se întâmplă în Statele Unite la un nivel fără precedent. Vor câştiga unii sau alţii dintre procurori sau pur şi simplu electoratul îi va ignora? Sau, aşa cum pare să se întâmple, fiecare nouă mişcare a procurorilor va genera un efect invers celui scontat?