• Media europeană de insolvenţă nou intrată, raportat la numărul de companii din economie, este la circa 1,1%, iar ţara noastră are 0,99%, conform CITR
Aproape 179.000 de companii au intrat în insolvenţă în ultimii zece ani,, în timp ce peste 800.000 au fost înfiinţate, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR.
Reprezentantul CITR a spus: "Cel mai înalt punct al numărului de insolvenţe a fost atins în anul 2013, când s-au înregistrat circa 24.000 de dosare nou deschise. România înregistra 16.499 de insolvenţe noi în 2008, în timp ce estimarea pentru finalul acestui an este de aproximativ 8.300, respectiv jumătate din numărul înregistrat în urmă cu zece ani şi o treime faţă de 2013".
Pentru anul în curs, 175 de companii dintre cele de impact din România sunt estimate să intre în insolvenţă, a mai spus domnul Herlea.
Conform domniei sale, datele UNPIR arată că aproximativ 75%-80% dintre dosarele aflate în insolvenţă sunt mici, adică fără bunuri, fără active, fără cifră de afaceri sau cu cifra de afaceri mai mică de 100.000 de euro.
Vasile Godîncă-Herlea a explicat: "În România se vorbeşte foarte mult de valul insolvenţelor şi, aparent, insolvenţa ne copleşeşte, dar dacă ne uităm şi în Europa, vedem că ţara noastră se încadrează în media europeană. În 2017, media europeană de insolvenţă nou intrată, raportat la numărul de companii din economie, este undeva la 1,1%. România are 0,99%, în comparaţie cu Franţa, care are 1,78%, sau cu Ungaria, care are 6,68%, spre exemplu, aceste ţări depăşind media europeană. Totodată, în perioada 2016-2018, numărul de companii intrate anual în insolvenţă a devenit constant, între 8.300-8.600. În acelaşi interval, numărul companiilor de impact care intră în insolvenţă s-a stabilizat între 175-200. Dintre companiile de impact în insolvenţă, 20% au intrat anual în portofoliul CITR. (...) Dacă în 2008 insolvenţa unei companii era cerută preponderent de creditori, astăzi, în proporţie de 63% debitorii sunt cei care solicită procedura, ceea ce ne arată că din ce în ce mai mulţi înţeleg insolvenţa ca pe o stare de fapt, de altfel exact aşa cum şi este definită de lege".
Conform domniei sale, printre cauzele care determină intrarea unei companii în insolvenţă se numără: investiţiile în activităţi non-core, o monitorizare financiară superficială, dependenţa de grup, îndatorarea pe termen lung sau insolvenţa frauduloasă.
În ceea ce priveşte modificările legislative în materie de insolvenţă, reprezentantul CITR susţine că tendinţa generală a acestora a fost una bună, "în sensul în care s-a pus accentul pe reglementarea cât mai largă şi mai amănunţită a procesului de restructurare şi s-a încurajat foarte mult continuarea activităţii companiei după intrarea în insolvenţă, protejată de anumite executări silite etc., astfel încât să se poată redresa".
"S-a pus foarte mult accent şi pe celeritatea pocedurii de insolvenţă. Modificările legislative au avut două efecte majore: s-a trecut de la preponderenţa intrării în insolvenţă la cererea creditorului, în 2008, la preponderenţa intrării în insolvenţă la cererea debitorului, în 2017. Aceste cifre ne spun că în 2008, şi anterior, insolvenţa era egală cu falimentul, de care debitorii fugeau, iar creditorii cereau declanşarea procedurii de insolvenţă în cazul unor firme atunci când nu mai aveau alte modalităţi de a-şi recupera creanţele", a mai menţionat domnul Herlea.
Pe fondul schimbării legislaţiei, debitorii au constatat că e mai bine să îşi ceară singuri insolvenţa, astfel încât intervenţia mai rapidă să le dea posibilitatea să ia măsuri de redresare a afacerii ca să evite să intre în faliment, a mai spus Vasile Godîncă-Herlea, care a precizat: "S-a constatat şi creşterea numărului de reorganizări. În 2008 am avut undeva la 1% (320) din numărul de dosare reorganizări, iar în 2017 şi 2018 acesta a crescut de circa 5 ori, la circa 6%(1721). Numărul de proceduri al CITR în diverse stadii de reorganizare a crescut de 22 de ori, în perioada 2008-2018 (7 proceduri în 2008 şi 153 de proceduri în 2018), iar 41% din portofoliul nostru sunt reorganizări".
Potrivit CITR, la începutul lui 2017, erau 870.408 de companii în România, şi doar 23.291 (în jur de 3%) dintre acestea sunt companii de impact. Cele 23.291 companii de impact generează, însă, 65% din cifra de afaceri totală a companiilor din România şi angajează 49% dintre salariaţii de la noi din ţară.
Din totalul companiilor de impact, 11.623 companii sunt sănătoase (au un grad de îndatorare sub 70% şi sunt pe profit), 7.179 companii sunt restructurabile (cu profit sau pierderi mici) şi 4.489 sunt insolvabile (gradul de îndatorare depăşeşte 100% şi sunt pe pierdere). Împreună, companiile din ultimele două categorii enunţate anterior, reprezintă 50% din companiile de impact de la noi din ţară, iar fără măsuri sustenabile aceste firme aflate în dificultate vor ajunge în insolvenţă, a subliniat reprezentantul CITR.
Vasile Godîncă-Herlea a mai spus: "Avem 50% dintre companiile de impact în dificultate, iar băncile au început să manifeste o prudenţă crescută în ceea ce priveşte finanţarea firmelor aflate în insolvenţă. Astfel, cred că este important să ne îndreptăm atenţia spre proceduri de pre-insolvenţă, precum concordatul preventiv şi mandatul ad-hoc. Am încredere că acestea pot reprezenta soluţiile viitorului pentru companiile în dificultate de la noi din ţară, la fel cum reorganizarea a fost o opţiune de succes în ultimii zece ani. Însă, pentru a avea eficienţă este necesar un cadru legislativ actualizat, raportat la contextul economic din prezent".
Potrivit CITR, sectoarele care au format în mod constant topul insolvenţei companiilor de impact în 2016-2017 sunt, conform clasificărilor CAEN, industria (cu 48% în 2017), serviciile (cu 17%) şi domeniul imobiliar (cu 15%). Acestea rămân cele mai expuse şi în continuare. Din totalul de 870.000 de companii active din România în 2017, doar 3%, aproximativ 23.000, erau companii de impact. Dintre acestea, aproximativ 11.600 (50%) sunt în dificultate. Iar din cele în dificultate, aproximativ 4.500 sunt insolvabile (reprezentând 20% din totalul de 23.000).
Reprezentantul CITR a mai opinat: "În deceniul scurs de la debutul crizei şi legislaţia dedicată insolvenţei a cunoscut mai multe schimbări, dar a rămas perfectibilă. Despre legea actuală a insolvenţei din România, organismele internaţionale afirmă că este una dintre cele mai moderne de pe continent. Chiar şi aşa, adaptarea sa la realităţile economice în schimbare, care oferă premisele potrivite creşterii procedurilor de pre-insolvenţă, trebuie să se întâmple constant şi cu consultarea periodică a specialiştilor şi organizaţiilor specializate din piaţă".
Domnia sa a mai arătat că legislaţia în materie de insolvenţă din România este printre cele mai moderne din UE, potrivit datelor Băncii Mondiale, iar practicile în domeniu sunt, de asemenea, în avangardă.
"Credem că ar trebui să dăm o şansă mai mare procedurilor de prevenire a insolvenţei în România, să diseminăm informaţia şi să explicăm procedurile de insolvenţă", a conchis Vasile Godîncă-Herlea.