CLAUDIA SOFIANU: Economia colaborativă - evoluţie şi tendinţe

Efectele pandemiei COVID-19 asupra relaţiei dintre angajaţi şi angajatori sunt încă incomplet cunoscute şi greu de anticipat în acest moment, dar printre ele ar putea fi: reducerea mobilităţii oamenilor, folosirea accentuată a mijloacelor de comunicare la distanţă şi a tehnologiei şi, din păcate, pierderea unor locuri de muncă sau reducerea normei de muncă. În acest context, platforme de tip gig se vor dovedi "game changers" în procesul de identificare de oportunităţi de colaborare, anunţă Claudia Sofianu, Partener, Liderul Diviziei de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Potrivit acesteia, la nivelul companiilor, modelele de afaceri devin tot mai complexe de la o zi la alta.

"Felul în care colaborăm şi interacţionăm afectează nu numai afacerile tradiţionale, dar promovează şi un nou model de afaceri numit "direct-to-consumer (D2C)". De câţiva ani deja,sunt companii care şi-au făcut loc nu numai în viaţa noastră, dar şi în telefoanele noastre. Dintre acestea le putem aminti pe cele care oferă cazare direct la persoană particulară,împrumuturi de bani direct de la persoană particulară sau transportul cu maşina particulară în zona urbană.Astfel, graniţa tradiţională dintre angajat şi angajator devine aproape invizibilă, iar platformele de colaborare pe proiecte sunt din ce în ce mai comune."

Claudia Sofianu consideră că economia gig este un mediu în care poziţiile temporare sau munca contingentă sunt comune şi organizaţiile contractează lucrători independenţi pentru angajamente pe termen scurt (3-6 luni). Iar acest tip de economie pare să fie mai mult decât o tendinţă trecătoare.

"De exemplu, două din cinci organizaţii cu peste 100.000 angajaţi (conform unui studiu derulat de EY) se aşteaptă să îşi crească utilizarea forţei de muncă contingente până la sfârşitul anului curent.

În acest context, World Economic Forum preconizează că cele mai căutate aptitudini în 2022 vor fi cele de Analiza Datelor, Inteligenţa Artificială &MachineLearning, respectiv cunoştinţe de Operaţiuni şi Management. Nicio generaţie nu le poate acoperi de una singură, dar o platformă poate să-i reunească pe toţi cei care au aceste aptitudini. În acest fel, o platformă de tip gig poate pune la dispoziţia companiilor experienţa şi expertiza generaţiilor consacrate în piaţa muncii (respectiv X şi Baby Boomers) şi aptitudinile digitale, fie native, fie dezvoltate de-a lungul anilor, ale noilor generaţii (Y sau Millenials, născuţi între 1980 şi 1995, şi Z, cei născuţi între 1996 şi 2010)."

Conform domniei sale, noile modalităţi de colaborare dintre companii şi giggeri (persoanele care lucrează pe proiecte) asigură deja independenţă, autonomie şi dinamism, dar mai pot fi îmbunătăţite atunci când discutăm despre protecţia socială a gigger-ului.

Sursa citată, precizează că, la nivel mondial, estimarea este că, anul acesta, aproximativ 20% dintre colaboratorii unei companii vor fi giggeri iar procentul va ajunge la 50% în anul 2030. Cele mai multe întrebări şi dileme sunt legate în acest moment de domeniul fiscalităţii, dar şi de asigurarea socială a acestor colaboratori şi de beneficiile pe care le pot obţine.

"Totuşi, rămân şi multe întrebări exprimate de leadership, şi anume, cum aderă aceste generaţii la cultura organizaţională a companiei şi cum îşi dezvoltă apartenenţa la companie şi la valorile acesteia? O sumarizare a principalelor caracteristici ale generaţiilor Y (Millenials) şi Z, adică generaţiile care vor domina piaţa muncii în anii ce vor urma, ne-ar putea da câteva direcţii privind concluziile."

Tot din acest studiu reiese că Generaţia Z este mai pragmatică, iar Generaţia Y (Millenials) este mai idealistă. În timp ce Y a crescut într-o perioadă în care era important să participi la competiţii, cei din Z au trecut prin perioade succesive de recesiune, crize de emigrare şi crize ecologice. Prin urmare, Generaţia Z este concentrată pe acumularea de economii, în timp ce Millenials sunt în căutarea de experienţe.

În concluzie, atunci când lucrăm cu aceste generaţii, va trebui să ţinem cont de modul în care interacţionează cu platformele digitale şi de preferinţele lor pentru a performa. Iar când vor alege să lucreze ca giggeri, vor şti că platformele reprezintă viitorul.