CLAUDIU CAZACU, XTB:  "Inteligenţa artificială - oportunitate sau ameninţare pentru forţa de muncă?"

Estimările recente pentru economia globală arată riscuri de încetinire şi, localizat, chiar recesiune, dar sunt totuşi mai optimiste faţă de lunile anterioare, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, Europa a oferit indicatori timizi de stabilizare. Germania a depăşit aşteptările cu o creştere a PIB-ului de 1,9% în 2022.

În ciuda unor largi aşteptări de recesiune, în SUA, piaţa muncii se menţine solidă, iar rata şomajului e în zona minimelor ultimilor 50 de ani. Totuşi, în special în sectorul de tehnologie, unde se înregistraseră angajări masive în perioada 2020 - 2021, direcţia numărului de angajaţi a fost aceeaşi cu a acţiunilor celor mai multe nume din domeniu: în scădere.

Amazon a semnalat cele mai mari disponibilizări din istoria sa. În SUA, în total, companiile din tech au anunţat între 100 şi 150 de mii de tăieri de slujbe, potrivit estimărilor realizate de firme precum Challenger, Gray & Christmas sau Layoffs.fyi.

În ansamblu, însă, piaţa muncii rămâne una solidă. Acesta este şi unul din motivele cele mai puternice pentru care banca centrală din SUA continuă să ridice ratele de dobândă.

Un val de instrumente de tip AI (inteligenţă artificială) ridică însă o întrebare esenţială. Vor fi transformate masiv locurile de muncă ale viitorului? Să fie acesta punctul de inflexiune al locurilor de muncă "la birou", al "gulerelor albe"?

Inteligenţa artificială a cunoscut o dezvoltare accelerată în anii recenţi.

Tehonologia care imită inteligenţa umană a evoluat de la aplicaţii izolate sau specializate şi documente de cercetare stufoase, dar inaccesibile publicului larg, la utilizare pe scară largă şi dezbateri intense despre rolul lor în societate, în piaţa muncii, în educaţie, în cunoaştere.

Popularitatea uriaşă a aplicaţiilor dezvoltate de OpenAI, între care ChatGPT şi Dall-E au atras atenţia giganţilor. Însă în pole-position se afla Microsoft, care investise deja 1 miliard de dolari în startupul finanţat iniţial şi de Elon Musk.

O structură de finanţare complexă ar urma să ofere, în funcţie de veniturile OpenAI, 49% din companie pentru 10 miliarde de dolari. E semnul unor schimbări majore şi o modalitate de a capitaliza de pe urma unui trend care ar urma să aducă beneficii la scară globală celor aflaţi în avangardă.

Companii precum Amazon, Alibaba sau Meta au, de asemenea, investiţii ample în AI, subliniază sursa citată.

În acelaşi timp, Microsoft încearcă să lupte cu Google, care a investit în DeepMind. Gigantul are atât resursele de specialişti, cât şi datele pe care să "antreneze" modele de dimensiuni uriaşe, cu atât mai bune cu cât sunt "hrănite" cu informaţii de calitate.

ChatGPT oferă abilităţi spectaculoase: poate răspunde la întrebări variate, în mod inteligent şi relevant, poate ajuta programatorii la realizarea codului-sursă, sau să scrie articole, sau chiar literatură, în tonul şi stilul preferat de cel care "comandă".

Instrumentul nu este perfect totuşi. Deşi este varianta cea mai reuşită de până acum, programul devenit celebru la finalul lui 2022 nu garantează precizia sau corectitudinea. În plus, ChatGPT s-a arătat a fi slab la aspecte de calcul matematic, cu unele scăpări de logică.

Pe de altă parte, o nouă versiune este deja în lucru, GPT-4. Acest lucru creează o emoţie puternică: entuziasm pentru utilizatori, dar şi unde de îngrijorare pentru cei care se tem de efectele asupra pieţei muncii, modului în care se va învăţa şi da note în viitor sau pur şi simplu asupra alocării resurselor în societate.

Universităţile au început să clarifice punctele de vedere, de la încurajarea familiarizării cu noul instrument, până la recomandări pentru evitarea lui sau verificarea suplimentară a utilizării de către studenţi.

Este interesant că, în ultimele săptămâni, cu reflectoarele ţintite asupra domeniului, ritmul anunţurilor a crescut, câteva din dezvoltări fiind de dată foarte recentă.

Între acestea, Vall-E, lansat de Microsoft care poate prelua câteva secunde de voce a unei persoane, şi reda apoi un text scris care pare citit de acea persoană, mai mult chiar, cu nuanţe precum "obosit" sau "trist".

Google a lansat Muse, o alternativă la modele tip difuzie (precum Stable Diffusion, model al CompVis, grup de la o universitate din Munchen) care pot genera imagini pornind de la cuvinte, sau, într-o fotografie, pot înlocui peisajul în care se află o persoană, în mod realist, credibil, cu unul total nou.

În lucru sau în faze iniţiale, încă insuficient dezvoltate, sunt variante video care pot genera clipuri de calitate, pornind de la o imagine descrisă în cuvinte.

Ar fi acesta un vis sau un coşmar?

Pentru unii scriitori şi scenarişti, ar putea deschide porţile unor lumi fantastice, zugrăvitul cu cuvinte lăsând locul variantelor lor vizuale. Lumi imaginate ar putea deveni o realitate vizuală nouă, diferită cu fiecare iteraţie, fără loc pentru plictiseală. Schimbările sunt uimitoare.

Vor fi transformate profesii precum cineast, actor, pictor, fotograf? Sau cea de muzician (există aplicaţii pentru generare de muzică, ce devin mai complexe şi puternice cu fiecare nouă versiune), ilustrator, scriitor?

Grija principală a celor din domeniu nu este transformarea, ci erodarea cererii pentru forţa de muncă, subliniază sursa citată.

Desenatori din Japonia au protestat deja faţă de soft-ul care permite generarea de benzi desenate în stilul unui anume realizator, considerând nu doar o violare a drepturilor de autor, dar şi un afront.

Problema se pune chiar şi pentru meseria de avocat. Pentru prima dată, în ianuarie, în SUA, o pledoarie (pentru a evita o amendă de circulaţie, pentru început) va fi susţinută de un sistem de AI. Compania DoNotPay are drept obiectiv declarat erodarea imensei pieţe a serviciilor oferite de avocaţi.

În domeniul producerii de software, schimbările sunt ample. Antrenate pe baze ce adună experienţa altor programe, soluţii precum Copilot sau ChatGPT câştigă teren.

Pe lângă cele menţionate, şi alte companii dezvoltă instrumente care deja ajută programatorii prin completarea programelor deja scrise, sugestii sau chiar secvenţe întregi de cod.

Cum va arăta viitorul?

Taberele se împart în prezent între cei care văd o înlocuire rapidă şi întinsă a unui număr mare de angajaţi şi cei care consideră că noile unelte vor permite o eficientizare a muncii, o dezlănţuire a creativităţii.

Noile produse de AI ar permite o "simbioză" posibilă la alt nivel, oferind un sprijin, extinderea capabilităţilor, degrevarea de sarcini repetitive.

Noutatea este că nu mai e vorba doar de fabrici, unde deja se regăseşte un nivel de robotizare, sau de transport, unde condusul autonom înregistrează progrese, dar e la ani distanţă de o răspândire semnificativă. Reflectoarele se îndreaptă asupra profesiilor exercitate de cei care lucrează din birouri - sau de acasă, în profesii specializate, cu venituri mari şi foarte mari.

Acesta ar putea fi valul 2 al automatizării, iar efectele vor duce la rescrierea regulilor în societate.

Tentaţia companiilor de a înlocui, fie şi parţial, unii angajaţi, sau de a reduce costurile ori de a renegocia raporturile cu angajaţii va fi dificil de ignorat.

În prezent, între optimişti şi pesimişti, puţine sunt treptele de legătură: societatea celor care au aşteptări pentru efectele progresului AI e foarte polarizată.

În estimarea noastră, vor fi atinse unele din aşteptările fiecărui grup: posibilităţile pentru creativitate şi eficienţă vor fi amplificate. În acelaşi timp, va creşte atât competiţia, cât şi presiunea pe oferta de locuri de muncă.

Efectele ar urma să se vadă în timp, iar orizontul ar fi de ordinul anilor.

Întreaga societate ar trebui, însă, să înceapă să se pregătească de pe acum.

Efectele vor influenţa educaţia, piaţa muncii, distribuţia veniturilor, alocarea resurselor în societate. Aproape toată lumea are de lucru, de la angajaţi, la guvernanţi sau manageri.

Între câştigători vor fi dezvoltatorii tehnologiilor care vor fi baza unor abonamente pentru infrastructură de servicii de AI şi cei care vor produce echipamentele şi uneltele pentru funcţionarea acestora.

În a doua categorie regăsim nume precum NVidia, ARM, TSMC, AMD, dar şi furnizorii de servicii de cloud.

În prima categorie, posibil cea care va avea cel mai mult de câştigat, competiţia este strânsă şi surprize pot apărea oricând. Microsoft, prin OpenAI, Google, şi Amazon, cu serviciile de cloud, par a fi bine poziţionaţi pentru trendul noilor aplicaţii de inteligenţă artificială, se menţionează în comunicat.