CLAUDIU CAZACU, XTB: "Sectorul cipurilor se află sub presiunile geopolitice actuale"

În primele zile ale anului curent, companiile din domeniul semiconductorilor se aflau, din perspectiva evaluării acţiunilor, pe vârfuri de talia unor zgârie-nori, susţine Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, potrivit unui comunicat de presă.

Doar în 2021, indicele Philadelphia Semiconductor (PHLX) a câştigat 41,16%, mai mult decât o dată şi jumătate faţă de randamentul de 26,61% al indicelui S&P500.

Sentimentul investitorilor era optimist, în ciuda norilor, pe atunci asociaţi mai ales cu criza logistică sau cu inflaţia.

Conform sursei citate, titlurile din domeniu tind să aibă o volatilitate mult mai ridicată faţă de media pieţei. Acesta este rezultatul unor fluctuaţii foarte mari ale condiţiilor de afaceri, de la lupta pentru supravieţuire în anii grei cu cerere redusă şi supraofertă, la profituri excepţionale, când cererea se afla în revenire rapidă, şi consumatorii doreau rapid produse necesare dezvoltărilor noi sau chiar apariţiei unor noi sub-ramuri industriale.

Şi aceşti ultimi ani au oferit cel puţin o jumătate strălucitoare a ciclului deja cunoscut.

Acţiunile AMD, câştigând cotă de piaţă de la rivalul său Intel, sau Nvidia, profitând de pe urma super-trendurilor inteligenţei artificiale şi criptomonedelor sunt printre cei mai vizibili câştigători.

Între membrii industriei se află atât faimoşi producători de microprocesoare precum Intel, NVidia sau AMD, cât şi firme precum Broadcom, KLA, NXP, Qualcomm sau Texas Instruments, producătoare de game de componente electronice utilizate în industrii foarte diverse.

Vremurile sunt în schimbare, iar piaţa a luat notă.

De la 1 ianuarie până pe 2 august, PHLX a coborât cu peste un sfert (25,15%).

În 2021, valoarea vânzărilor la nivel global a ajuns la 556 mld. de dolari, din care companiile americane au avut 258 mld. de dolari, sau o cotă de 46%, potrivit asociaţiei de profil SIA.

De la acest nivel foarte înalt, o nouă rundă ascendentă ar fi avut nevoie de o economie globală puternică.

Creşterea pieţei globale a semiconductorilor, faţă de anul anterior a încetinit, însă, la 13,3% în T2, iar faţă de T1 la 0,5%.

Ritmul lunar a încetinit în ultimele 3 luni, iar în iunie vânzările au scăzut în toate regiunile: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa şi 2,8% în China.

AMD a raportat profituri şi venituri peste aşteptări (1,05 dolari/acţiune profit la vânzări de 6,55 mld. dolari), dar ghidajul oferit pentru trimestrul al treilea a fost sub aşteptări.

Titlurile se aflau în scădere de 5,3% în pre-sesiune, cu 5 ore înaintea deschiderii sesiunii oficiale.

O bună parte din câştigul cotei de piaţă a AMD a venit din pierderile Intel, aşa că nu ar fi o surpriză diferenţa de raportări.

Totuşi, Intel a reuşit să surprindă, cu un profit de doar 29 cenţi/acţiune faţă de 70 aşteptaţi, şi venituri de 15,32 mld. de dolari, cu 2,6 mld. de dolari sub estimări.

Acţiunile au fost "pedepsite" cu scăderi de peste 10% după veştile aduse, în ciuda directorului financiar care estima că firma se află "la minime" şi că ar urma o revenire a marjei de profit brute.

Chiar înainte de anunţ, acţiunile pierduseră 23% de la începutul anului.

Nvidia urmează să raporteze rezultatele pe 24 august şi va fi foarte atent urmărită, pentru a vedea mai ales aşteptările pentru industrie.

A doua jumătate a lunii iulie a adus o redresare parţială a cotaţiilor, şi la schimbarea de ton a contribuit şi legislaţia de susţinere a investiţiilor în industria americană de cipuri.

SUA, care şi-a văzut erodată ponderea capacităţilor locale de producţie de la 37% din industria globală în 1990 la 12% anul acesta, intenţionează să stimuleze investiţiile autohtone.

Pachetul de 52 mld. de dolari este un stimulent major. Intel anunţase deja o fabrică de 20 de mld. de dolari.

TSMC, cu baza în Taiwan, gigant al industriei, care produce cele mai avansate cipuri din lume, are deja în construcţie în SUA o fabrică de înaltă tehnologie, dar procesul se dovedeşte, potrivit companiei, mai scump decât anticipase, şi e afectat de lipsa forţei de muncă, astfel încât deschiderea a fost amânată pentru 2023.

De altfel, viteza pare a fi un aspect esenţial, având în vedere tensiunile din jurul Taiwan-ului.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al TSMC, Mark Liu, a declarat într-un interviu că, dacă forţele chineze ar invada insula, cea mai avansată facilitate de producţie de cipuri din lume ar deveni nefuncţională.

Fabrica nu poate fi preluată cu forţa, a adăugat Liu, fiindcă este o unitate sofisticată, care depinde de legături în timp real cu Europa, Japonia, SUA pentru materiale, produse chimice, piese de schimb, software. Firma produce procesoare pentru Apple, seria A şi M, şi Qualcomm, printre altele.

Situaţia din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieţei globale cu tehnologie "fizică", deoarece procesoarele produse de TSMC se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice şi electrocasnice.

În acelaşi timp, electronica avansată este absolut necesară echipamentelor militare, iar nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice focalizează suplimentar atenţia asupra regiunii.

Pentru SUA, situaţia reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara graniţelor sale.

China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor şi al inteligenţei artificiale, intenţia fiind de a câştiga "cursa AI", ceea ce poate însemna câştigarea "războiului viitorului".

În ciuda sancţiunilor SUA, SMIC, cel mai mare producător de cipuri din China, a reuşit să avanseze cu două generaţii şi să producă cipuri în tehnologia de 7nm (nanometri), susţine Claudiu Cazacu.

Samsung deja produce cipuri în tehnologia 3nm, spunând că sunt cu 23% mai performante şi cu 45% mai eficiente din perspectiva consumului decât generaţia de 5 nm. În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm şi are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe pentru lunile următoare 3nm, în Europa şi SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries.

Este de aşteptat ca în anii următori investiţiile în domeniu să accelereze, cu beneficii pentru progresul tehnologic.

Costurile dezvoltării de noi facilităţi sunt, însă, mari, iar în actualul mediu cu inflaţie ridicată, şi mai ample, iar durata de punere în funcţiune tinde să se măsoare în ani, nu luni.

Pe termen scurt, piaţa poate reacţiona la tensiunile geopolitice, aducând interes pentru titlurile din domeniul semiconductorilor, dar cu riscuri şi volatilitate mai potrivite speculatorilor decât investitorilor.

Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari şi, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului.

Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esenţială pentru modul de viaţă modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condiţiile competiţiei globale tot mai strânse, mai spune Claudiu Cazacu.