Produsul intern brut al României se menţine pe o creştere uşoară, însă evoluţia industriei şi a construcţiilor, la pachet cu deficitul bugetar şi cel comercial, oferă motive de îngrijorare. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, o analiză mai atentă a datelor economice arată că unele sectoare ar putea începe toamna de pe o poziţie vulnerabilă.
Economia României a oferit al doilea cel mai bun ritm de creştere anuală din UE, în trimestrul al doilea, de 2,7% pe date ajustate sezonier, după Irlanda. Avansul a fost de 0,9% faţă de trimestrul trecut, comparativ cu un salt trimestrial în T1 faţă de T4 2022 de 0,5%, conform datelor revizuite de INS. Potrivit lui Claudiu Cazacu, diferenţele notabile între seria brută şi cea ajustată sezonier ar putea lăsa totuşi loc unor revizuiri ulterioare.
"Imaginea economiei schiţează o potenţială pierdere de viteză în perioada următoare, ducând la o revizuire a estimării pentru întregul an. Consumul este frânat de dobânzile ridicate comparativ cu anii trecuţi, dar şi de multe incertitudini, iar industria pierde tracţiune", precizează analistul XTB România.
Producţia industrială s-a contractat cu 2,1% în luna iunie faţă de mai şi cu 6,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. A fost a şaptea cea mai mare scădere industrială din Europa, unde ritmul lunar a fost de +0,4% , iar cel anual de -1,2%.
Chiar dacă sectorul serviciilor profesionale, pentru companii, încă susţine economia locală, iar agricultura poate contribui favorabil în perioada următoare, turaţia mai slabă a altor sectoare nu aduce motive de optimism. Autorizaţiile de construire au scăzut în iunie cu aproape 25% faţă de aceeaşi lună din 2022, iar apetitul pentru domeniul imobiliar e temperat de incertitudini privind economia şi impozitarea. Având în vedere convergenţa IRCC - ROBOR la trei luni în zona 5,7 - 6,4%, niveluri ridicate faţă de anii trecuţi, dar şi creşterile aşteptate de taxe, e posibil ca presiunea pe sectorul construcţiilor şi cel imobiliar să se menţină.
Potrivit analistului XTB, deficitul bugetar al României, mai mare decât estimările, impune ajustări semnificative.
"Pieţele au deocamdată răbdare, aşteptând noul pachet de măsuri fiscale. Însă calmul de vacanţă nu ar trebui să ne inducă în eroare, iar apropierea de septembrie aduce câteva realităţi dure: cursul de schimb şi dobânzile ar putea prelua povara corecţiei, în cazul în care alte pârghii fiscale de ajustare nu sunt folosite. Asta a transmis recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, fără a asocia un interval de timp pentru aceasta", subliniază Claudiu Cazacu.
Pentru moment, o scădere a dobânzii de referinţă nu se află pe masa posibilităţilor. Avertismentul vine chiar în sensul unor majorări impuse de piaţă, dacă alte decizii nu vor fi suficiente. "O scădere de viteză a economiei, investiţii reduse şi o povară fiscală mai mare, impusă de condiţiile bugetare delicate, ar însemna că, în anumite sectoare, perioada următoare s-ar putea resimţi ca o recesiune. Incertitudinile din plan extern, adăugate nevoii de a corecta dezechilibre (deficit bugetar şi de cont curent) impun măsuri de re-echilibrare bine calculate. În lipsa acestora, o schimbare bruscă a abordării pieţelor ar aduce costuri economice semnificativ mai ridicate", consideră analistul XTB România.
Semne care invită la prudenţă
Creşterea recentă a preţului gazului natural este urmărită cu îngrijorare în Germania, partener comercial important al României. Piaţa a răspuns la grevele care au afectat livrările de gaz natural lichefiat din Australia. Germania, care se luptă încă cu efectele energiei ultra-scumpe de anul trecut, riscă în continuare recesiunea, după o stagnare în trimestrul al doilea. Industria se află în contracţie puternică şi nu e clar dacă serviciile, aflate pe creştere, pot tracta economia în afara zonei de risc.
În China, după exporturi, şi vânzările cu amănuntul au surprins negativ piaţa, înregistrând un avans sub aşteptări - 2,5% faţă de 4,5%. În plus, piaţa dificilă a muncii creează provocări serioase tinerilor. Oprirea publicării seriei de şomaj în rândul acestei categorii sporeşte preocuparea investitorilor. Totodată, sistemul bancar a provocat agitaţie pe bursa chineză, ştiută fiind amploarea fenomenului de investiţii în produse financiare nereglementate, în condiţiile în care o instituţie a oprit plăţile produselor financiare vândute. În acest context, investitorii chinezi au lansat o avalanşă de întrebări către firme listate pentru a verifica expunerea la firma aflată acum în dificultate, Zhongrong. Recomandarea autorităţilor pentru fondurile mutuale de a restricţiona vânzările nete nu asigură confortul necesar. Data trecută când s-a întâmplat acelaşi lucru, indicele din Shanghai a continuat să scadă, pierzând 10%.
În SUA, temperatura mediului politic a crescut odată cu punerea sub acuzare a fostului preşedinte Trump. Indicii bursieri au continuat miercurisecvenţa descendentă, fiind în a treia săptămână consecutivă de scăderi. Rezerva Federală vede suficiente riscuri dinspre inflaţie pentru a păstra deschisă posibilitatea unor noi majorări de dobândă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2023, 13:12)
Imediat ies cei de la companiile de imobiliare si ne spun ca totul este extraordinar, vanzarile sunt mari ca niciodata, desi toata lumea vede realitatea.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.08.2023, 07:33)
Nu sunt prosti. Spun ca vanzarile au scazut putin, dar pretul a crescut. Sa cumparam acum ca din cauza inflatiei vor mai creste.
Oricum este clar, daca apar agentii imobiliari si spun sa cumparam ca va creste pretul, inseamna ca este nasol pentru ei
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2023, 17:21)
deflat pe inflatie nu avem crestere …
cand o sa avem inflatie de 2-3 si cresteri de 3-4-5 atunci putem vorbi de crestere…
tot ce se declara acum e minciuna contabila….
nu vede nimeni explozia de cersetori si oameni ai strazii?! nu vede nimeni inmultirea de masini vechi si lovite in trafic unde nu sunt bani de reparat? nu vede nimeni cresterea ratelor la oameni cu ipoteci si simultan cresterea costului de trai mai mult ca rata de crestere salarii?!
s c c r e t