CLAUDIU NĂSUI, MINISTRUL PROPUS AL ECONOMIEI: "CupruMin este una dintre companiile listabile ale statului român"

CupruMin Abrud este una dintre companiile listabile ale Ministerului Economiei, a afirmat, ieri, în cadrul audierilor din Parlament, Claudiu Năsui, ministrul propus al Economiei. Acesta a adăugat că societatea este profitabilă datorită cotaţiei internaţionale la cupru, iar o investiţie de prelucrare a minereului de cupru s-ar putea face cu banii atraşi prin listarea unei părţi din companie la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Năsui a afirmat: "CupruMin este una dintre companiile listabile ale Ministerului. Este o companie profitabilă, dar aş spune că este profitabilă din cauza unui element extern companiei: este profitabilă datorită preţului mare la cupru. Dar asta nu arată un talent antreprenorial al celor de acolo. Zic că este un moment foarte bun pentru a lista o parte din CupruMin tocmai pentru că acum luăm o valoare foarte mare şi cu banii aceia putem să facem - este o chestie pe care o susţin şi pe care am susţinut-o - exact prelucrarea cuprului mai departe, a minereului şi aşa mai departe pe lanţul valoric. Aceasta ar fi o cale foarte sănătoasă de finanţare".

Ministrul propus al Economiei a fost întrebat de senatorul PNL de Alba Sorin Bumb de ce nu se fac investiţii la CupruMin având în vedere importanţa cuprului şi faptul că 64% din cuprul de la noi din ţară este produs de CupruMin.

"Cu (fosta exploatare minieră) Moldova Nouă s-au încercat tot felul de chestiuni şi văd că niciuna nu s-a finalizat, ba a fost vândută la turci, ba s-a oprit vânzarea... Pentru a putea construi un combinat de prelucrare a cuprului - ca să nu mai vindem minereul îmbunătăţit pentru că ştiţi bine care este valoarea minereului de cupru pe bursa de la Londra - trebuie să asigurăm cel puţin 100.000 de tone de minereu, ca să poată să funcţioneze un combinat", a spus Bumb.

Totodată, despre COS Târgovişte (COS), Năsui a spus că a încercat punerea pe picioare a companiei şi că a discutat cu mai mulţi investitori, printre care 4 care s-au arătat dispuşi să preia compania.

"Pentru COS Târgovişte era vorba despre ştergerea unei datorii a unei companii private, întâmplător una rusească, a unei datorii contra preluării activului. Deci practic statul român pierdea banii aceia. (...) Nu poţi să oferi activele statului cum s-au oferit 30 de ani şi procesul acela de oferire trebuie să aibă loc în urma unei licitaţii. Am propus licitaţie, ANAF trebuia să vândă creanţa aceia de 40 de milioane de euro pe care o are la licitaţie. Cine dă mai mult, care ar fi preluat... Doritori erau şi acesta este şi lucrul pe care l-am făcut. Culmea ironiei este că foaia aceasta cu COS Târgovişte este una din primele foi care mi-au venit la semnat, în prima zi de ministru, iar apoi a continuat sarabanda aceasta în care tot veneau acte care toate erau urgente, dacă nu se semnau atunci (mi se zicea că) e prăpăd, e apocalipsa, «semnaţi-le rapid». Am avut prezenţa de spirit să nu le semnez, nu doar pe aceasta şi pe niciuna dintre ele decât după ce le-am citit atent şi am văzut că multe dintre ele nu erau de semnat. Nici nu le-am semnat şi nici nu a venit apocalipsa, după cum se vede. (...) Nu doar că m-am văzut cu sindicatele de la COS Târgovişte, m-am văzut cu sindicatul care e apropiat cu patronatul de acolo, pentru că sunt mai multe sindicate la COS Târgovişte. M-am văzut cu ceilalţi şi am contactat mai mulţi investitori care să poată să vină să preia acea creanţă, am ţinut legătura şi cu doamna preşedintă ANAF (Mirela) Călugăreanu exact pe tema acestei creanţe, chiar dacă nu era problema Ministerului Economiei, totul ca să rezolvăm această problemă. Asta trebuie să facă statul român cu acest combinat, nu să-l preia. Este unul din lucrurile pe care trebuie să le facă ANAF-ul, să vândă această creanţă la licitaţie. Eu nu am cum să vând. Tot ce pot să fac este să vorbesc cu ambasadori, să vorbesc cu firme, să trimit mesaje şi aveam exact 4 investitori potenţiali aliniaţi pentru a licita la această licitaţie", a spus Claudiu Năsui.

Potrivit acestuia, la COS Târgovişte s-au făcut de-a lungul anilor mai multe nereguli având în vedere că societatea a continuat să funcţioneze în felul în care a funcţionat. Năsui a spus că nu va şterge cu semnătura sa datoria de 40 de milioane de euro de la COS.

"În plus trebuie făcut, nu doar prin efortul nostru investiţional, dar trebuie făcută o licitaţie deschisă ca cineva să preia direct. Dacă (am naţionaliza compania preluând activul) am şterge datoriile unei firme private care face un lobby imens pentru lucrul acesta, (este vorba de) 40 de milioane de euro, eu nu ştiu câţi din aceşti bani mai sunt recuperabili sau nu, dar în niciun caz nu şterg, cu semnătura mea, o datorie de 40 de milioane de euro pentru o firmă privată. Asta nu se va întâmpla. Şi ştiu că fostul ministru (Virgil Popescu) a propus lucrurile acelea, dacă şi le dorea putea să le semneze şi nu aş fi criticat. Dar a lăsat lucrurile acestea pe mandatul meu, ori eu, da, am o problemă cu naţionalizarea: nu cred că statul român ştie să gestioneze companii şi după câte se vede este clar că nu ştie să le gestioneze. Singurele companii profitabile (ale statului) - sunt foarte puţine - sunt mai ales monopolurile din energie. Deci dacă vrem o rezolvare pentru situaţia de la COS Târgovişte şi eu îmi doresc una este să se scoată cât mai repede acea creanţă la licitaţie. (...) Suntem ultimii la masa credală din cauza unor ilegalităţi, a unor năzbâtii care s-au întâmplat timp de 12 ani, pentru că nu este normal ca ANAF-ul să ajungă să aibă o creanţă atât de mare. Dacă oricine din această sală îşi face o întreprindere, vă garantez că fără cârdăşii politice, din momentul în care începeţi să acumulaţi datorii la ANAF, vi se pune poprire pe conturi, sunteţi închişi", a spus Năsui.

Amintim că societatea COS Târgovişte este unul din cei doi unici producători de oţel-beton din România, material indispensabil în construcţii şi inclusiv în construcţia de infrastructură. În 2020 România a avut importuri şi de 100% de oţel-beton deşi în urmă cu 10 ani importam doar 20% din necesar. Importul de 100% a avut loc în primele şase luni din 2020, când necesarul/importurile au totalizat 380.000 de tone. În întreg anul 2019 necesarul a fost aproape un milion de tone. Principalele ţări care furnizează României oţel-beton sunt Turcia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina, în această ordine. În urmă cu zece ani, cei mai mari furnizori pentru piaţa locală erau companii din Turcia, Ungaria, Italia, Grecia, Bulgaria.