"Listarea < Romgaz > nu a fost doar un simplu < deal >, ci a marcat schimbări importante pentru piaţa de capital, a reprezentat o piatră de hotar", este de părere Cristina Reichmann, Coordonator al practicii de Pieţe de Capital, Instrumente şi Servicii Financiare şi Finanţări Structurate, in cadrul Biroului din Bucureşti al CMS Cameron McKenna.
Actori ai pieţei de capital au discutat, luni, despre facilitarea investiţiilor pe piaţa de capital autohtonă, la invitaţia CMS Cameron McKenna, pe agenda discuţiilor aflându-se subiecte precum legislaţia obligaţiunilor garantate cu creanţe, aspecte legate de vânzarea de valori mobiliare în SUA, certificatele globale de depozit (GDR).
Oferta Romgaz, derulată de statul român, la finalul anului trecut, a fost prima care a fost vândută şi prin certificate globale de depozit, listate la Bursa din Londra.
Vicepreşedintele ASF, Mircea Ursache, a vorbit, recent, depre necesitatea îmbunătăţirii regulamentului pentru GDR-uri, în vederea următoarelor listări ale statului.
Cristina Reichmann ne-a spus: "Regulamenul privind acţiunile suport pentru certificate de depozit emis de ASF anul trecut a fost folosit pentru Romgaz. Pentru alte tipuri de programe GDR, probabil că va fi nevoie de schimbări".
Avocatul citat adaugă că este necesară o direcţie strategică, pentru ca schimbările să nu mai aibă loc numai atunci când este absolut nevoie de ele: "Trebuie să fim conştienţi că nu putem implementa mereu reactiv, sub presiunea momentului, pentru că există diferenţe juridice imense între diverse culturi juridice. Trebuie să facem ca modelele juridice străine să funcţioneze în cadrul legal autohton".
Un alt subiect discutat de avocaţi cu reprezentanţii autorităţilor şi actorii pieţei a fost noua lege privind obligaţiunile garantate cu creanţe.
În luna ianuarie, un proiect pregătit de BNR a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe, băncile privind acest act ca pe o soluţie de finanţare pe termen lung.
Obligaţiunile garantate cu creanţe sunt titluri de împrumut garantate cu un portofoliu de creanţe din credite imobiliare (rezidenţiale sau comerciale).
"Este de dorit ca structura legii să fie cât mai apropiată de ceea ce cunosc investitorii legat de modelele europene, pentru ca investitorii să se simtă comfortabil să investească în acest produs", a spus Jason Harding, partener CMS, la biroul din Londra în cadrul Capital Markets and Derivatives Group.
Întrebată de ce suntem ultima ţară din Uniunea Europeană în care nu s-au emis obligaţiuni ipotecare, Cristina Reichmann a răspuns: "Pe scurt, probabil, pentru că la momentul la care s-a adoptat Legea 32/2006 nu exista o masă critică de credite, accesul băncilor la finanţare era mult mai facil, prin finanţările de la băncile mamă, fondurile de pensii erau la început. Aceste premise s-au schimbat.
În prezent, există o criză de lichiditate, se caută modalităţi alternative de finanţare, creditarea a generat portofolii de credite imobiliare, fondurile de pensii au crescut".
Avocatul a precizat că obligaţiunile garantate cu creanţe au risc scăzut, iar fondurile de pensii pot investi în ele, fără prea multe restricţii.
Jason Harding a adăugat: "Riscul este scăzut pentru că există mai multe paliere de protecţie pentru investitori. Trebuie mereu să ai un < pool > care permite plata obligaţiunilor, creditele au criterii stricte de eligibilitate, portofoliul e dinamic, astfel că eşti obligat să înlocuieşti creditele neperformante cu unele bune sau cu active suplimentare, agentul trebuie aprobat de Banca Naţională, registrul intern în care sunt evidenţiate creditele afectate emisiunii este supus controlului BNR ".
Cristina Reichmann a precizat că actuala propunere de legislaţie structurează un instrument care corespunde criteriilor prevăzute în Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), considerată ca fiind cea care dă implicit o definiţie a ceea ce se înţelege la nivel european prin < covered bond > şi modelelor din alte jurisdicţii europene.
"Provocarea şi marea dificultate este aceea de a implementa, adică de a corela modelul şi importul legislativ cu celelalte legi relevante din dreptul român. De exemplu, în legătură cu această lege este incidentă legea insolvenţei, care este în schimbare.
Problema corelării legislative este o chestiune endemică a pieţei din România".
Potrivit doamnei Reichmann, orice strat de legislaţie europeană are beneficii extraordinare pentru că pune piaţa din România pe radarele investitorilor şi asigură o reală participare la cadrul juridic şi la piaţa europeană şi internaţională a serviciilor şi instrumentelor, dar în acelaşi timp lucrurile devin mai sofisticate, pentru că trebuie evaluat dacă reglementările europene intră în conflict cu ceea ce există deja, evaluare şi analiză care durează, trebuie făcută riguros.
În opinia avocatului, important este că există voinţă din partea autorităţilor, a bursei, a actorilor pe piaţa de capital să împingă lucrurile în direcţia cea bună.
Jason Harding ne-a declarat: "City of London, piaţa financiară din Vest, s-au dezvoltat în sute de ani.
Nu subestimaţi modul în care ţările din Europa Centrală şi de Est au făcut reforme. Aţi făcut, în foarte puţin timp, ce am făcut noi în sute de ani. Volumul de regulamente, reforme este imens. Sunt uimit de amploarea acestui proces".
Din punctul de vedere al avocaţilor cultura dialogului este esenţiala pentru succesul şi soliditatea oricărei pieţe: "Nimeni nu operează într-un vacuum".
Jason Harding a spus: "În Marea Britanie, există o cultură a dialogului. Putem suna la Financial Services Authority (FSA) în fiecare zi să punem întrebări. De exemplu, regulamentul EMIR (privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii) este foarte dificil. Diavolul se ascunde în detalii, iar dialogul este foarte important pentru toată lumea".
Referitor la relaţia cu instituţiile locale, Cristina Reichmann a spus: "De câte ori am contactat BNR sau ASF am primit susţinere si am avut un partener real".
Evenimentul informal organizat de casa de avocatură CMS Cameron McKenna a reunit la aceeaşi masă reprezentanţi de rang înalt ai instituţiilor de reglementare a sectorului financiar din România, BNR, ASF, ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Depozitarului Central, precum şi ai unor jucători de top de pe pieţele financiare, instituţii de credit şi financiare la nivel local, cât şi global, inclusiv reprezentanţi ai Băncii Mondiale, IFC, BERD, Erste Bank, Goldman Sachs, BNY Mellon, şi London Stock Exchange.
1. Mortgage-Backed Securities
(mesaj trimis de Better Failling în data de 06.03.2014, 12:51)
Din cate tin eu minte chiar de la astea a inceput criza financiara din 2007, sau mai bine spus de la faptul ca prea multi investitori s-au repezit sa bage bani in asa ceva inainte de a intelege cu adevarat despre ce e vorba.
Un instrument util, fara indoiala, dar care trebuie sa fie foarte bine explicat in piata, atat investitorilor cat si celor care urmaresc/reglementeaza/verific a modul in care aceste obligatiuni sunt utilizate, atat de investitori cat si de cei care emit pe piata astfel de 'hartii cu valoare'.