CNIPMMR solicită autorităţilor să ia măsuri drastice şi imediate pentru salvarea economiei

Membrii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită autorităţilor să ia măsuri drastice şi imediate pentru salvarea economiei ţării noastre, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

"Stimaţi domni! Considerăm că în situaţia de faţă, ţinând cont de măsurile anunţate până acum de autorităţi pentru susţinerea economiei româneşti în criza actuală, este nevoie de o regândire a modului în care statul român trebuie să intervină, în sensul unei abordări extraordinare într-o situaţie extraordinară. Credem că statul român ar trebui ca în condiţiile prezente să se comporte precum un coacţionar responsabil în toate companiile româneşti.", au transmis mai multe organizatii ale mediului de afaceri din Romania.

Potrivit acestora, cele mai importante argumente şi propuneri sunt:

• ECONOMIA ROMÂNEASCĂ ARE NEVOIE DE AJUTOR - INTERVENŢIE de până la 15% din PIB.

Membrii CNIPMMR consider că, la nivelul actual al PIB-ului nominal al României şi impactului estimat, intervenţia de stat în economie să fie substanţială, de până la 15% din PIB - ca. euro30 miliarde euro.

"Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună, în următoarele 3 luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%, iar aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist - scenariul de bază devine, pe zi ce trece, unul în care economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem în Q4 semnele revenirii economice - dar chiar mergând pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie să ia măsuri economice de o magnitudine asemănătoare cu impactul crizei. Aşa cum mai multe ţări au anunţat măsuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor ţări, şi Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecţii de cash şi forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum şi mărirea semnificativă a investiţiilor publice - peste nivelul iniţial bugetat pentru 2020 - investiţii care pot ajuta la repornirea economiei şi crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât şi în direcţia digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării şi a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plăţii taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice şi juridice, care pot ajuta temporar, dar sunt măsuri paleative şi nu vor preveni colapsul multor companii, în acelaşi timp ele nereprezentând un suport material din partea statului român, ţinând cont de magnitudinea şocului economic estimat.", explică reprezentanţii CNIPMMR.

Potrivit acestora, Pactul de Stabilitate şi Creştere a fost suspendat de Uniunea Europeană, în timp ce România este în continuare una dintre cele mai puţin îndatorate ţări din UE la nivel guvernamental: datoria guvernamentală era încă în gama 35% din PIB la finalul anului 2019, în condiţiile în care media la nivelul UE era de ca. 85% din PIB-ul Uniunii, unele ţări fiind la 100% din PIB sau chiar mai mult, cum ar fi economii importante ale UE, ca Franţa sau Italia. Cu alte cuvinte, chiar dacă statul român ar aloca sume consistente economiei naţionale în acest moment, vom fi în continuare cu o datorie mai redusă ca procent din PIB faţă de celelalte ţări UE. Sau invers, în acest context, am putea să ne îndatorăm mai mult decât alte ţări, nemaifiind ţinuţi de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio ţară din Uniunea Europeană şi de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România este încă departe chiar şi cu această intervenţie propusă.

• APARATUL DE STAT TREBUIE ADAPTAT

CNIPMMR menţionează că, este nevoie de "solidaritate" în această perioadă între mediul public şi mediul privat.

Membrii CNIPMMR consideră că solidaritatea între sistemul public şi mediul privat în această situaţie este absolut necesară, nu doar pentru că sub presiunea cheltuielilor uriaşe din zona bugetară întregul sistem economic din România se va prăbuşi în această criză, ci şi pentru faptul că, după terminarea acestei crize, mediul privat va fi defavorizat pentru că românii vor vedea încă o dată că a fost mult mai bine şi mai sigur să fie angajaţi în sistemul public din România şi nu în economia reală, în mediul privat de business.

"Vă propunem crearea unui GRUP DE CRIZĂ ECONOMICĂ la care să adere toţi cei care pot contribui la soluţii (Guvernul României, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri) şi care, luând în calcul propunerea de mai sus să o analizeze în baza cifrelor reale din economie şi să dea un răspuns dacă şi în ce măsură o "terapie de şoc", aşa cum o vede mediul de afaceri este posibilă şi viabilă şi în România, similar cu alte state. Suntem conştienţi că propunerea noastră va crea dispute şi dezbateri şi asta ne şi dorim să facem, ÎMPREUNĂ ŞI SOLIDARI. Specialiştii din domeniile strategice împreună cu antreprenori şi lideri de companii cu impact în economie ar trebui să colaboreze activ pentru a realiza o strategie naţională pentru ca după trecerea crizei medicale să nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei româneşti. Suntem în posesia unor analize detaliate pe care le punem la dispoziţia grupului de specialişti pentru trecerea crizei pentru a fi analizate.", se arată în comunicatul remis.