CNSM: Indicatorul de risc sistemic a depăşit pragul de alertă - se anunţă o posibilă perioadă de 3 ani de stres financiar

Nivelul de risc sistemic la adresa stabilităţii financiare în România se află pe o tendinţă ascendentă, probabilitatea apariţiei unei perioade de stres financiar fiind în creştere, această tendinţă menţinându-se pentru următorii trei ani, arată raportul pe 2019 al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).

CNSM arată în raport: "Pe ansamblu, nivelul de risc sistemic la adresa stabilităţii financiare în România se află pe un trend ascendent, probabilitatea apariţiei unei perioade de stres financiar fiind în creştere, această tendinţă menţinându-se pentru următorii trei ani.

În scenariul majorării indicatorului de risc sistemic (vezi grafic), ca urmare a materializării unui risc de natură sistemică cu o intensitate medie (de aproximativ 0,5 deviaţii standard), creşterea ar putea conduce la amplificarea recesiunii economice cu până la -1,3 puncte procentuale".

De altfel, indicatorul de risc sistemic (IRS) a depăşit pragul de alertă privind o posibilă perioadă de stres financiar.

Raportul CNSM mai arată că sectorul privat a continuat să se îndatoreze (vezi grafic), însă cu un ritm inferior creşterii economice, ponderea datoriei totale în PIB diminuându-se cu 1,6 puncte procentuale în 2019 faţă de anul precedent, până la valoarea de 35,4 la sută.

"De remarcat este creşterea creditării IFN, cu 9 la sută în termeni anuali în anul 2019, precum şi revitalizarea componentei în valută a creditului bancar, preponderent în cazul segmentului companiilor nefinanciare.

Pe parcursul anului 2019, sectorul populaţiei a reprezentat principalul motor al majorării activelor instituţiilor de credit, riscul privind nerambursarea creditelor sectorului neguvernamental menţinându-se la un nivel redus. Vulnerabilităţile structurale la nivelul sectorului companiilor nefinanciare au continuat să se manifeste", arată raportul.

Ponderea companiilor care înregistrează un grad al capitalizării sub limita reglementată, deşi în scădere, rămâne la un nivel ridicat, la 38%, respectiv 259.500 de firme.

"Mai mult, un număr important de întreprinderi nu aveau niciun salariat la finalul anului 2018 (287 mii, 42 la sută din total), iar aproape un sfert din companii nu au desfăşurat activitate (162,3 mii de companii au raportat o cifră de afaceri egală cu 0)", mai scoate în evidenţă raportul.

Specialiştii din BNR şi MFP arată că anul 2020 aduce noi provocări pentru politica macroprudenţială, concretizate prin efectele şocului global indus de pandemia SARS-CoV-2 asupra cadrului macro-financiar intern şi extern.

Documentul mai notează: "Deficitul bugetar s-a adâncit până la un nivel de 4,6 la sută la finalul anului 2019, în contextul majorării cheltuielilor cu personalul, dar şi al celor cu asistenţa socială. În aceste condiţii, datoria publică raportată la PIB a avansat cu 0,7 puncte procentuale în decembrie 2019, comparativ cu decembrie 2018 (35,4 la sută), menţinându-se sub pragul indicat de Comisia Europeană. În termeni absoluţi, datoria publică a crescut cu 13 la sută în anul 2019. În funcţie de creditor, 82 la sută din datoria publică guvernamentală totală a fost obţinută de la bănci private, iar 22 la sută din activele instituţiilor de credit autohtone reprezintă creanţe asupra administraţiei publice. În ceea ce priveşte datoria publică la nivel regional, potrivit Comunicatului Eurostat nr. 15/2020 din 21 ianuarie 2020, la sfârşitul trimestrului III 2019 un număr de 14 state membre ale UE au înregistrat un nivel al datoriei publice peste limita de 60 la sută din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, România situându-se pe locul 7 între statele membre ale UE (35,4 la sută din PIB) cu cel mai scăzut nivel de îndatorare".

În privinţa sectorului bancar, raportul mai spune că o serie de vulnerabilităţi structurale specifice sectorului bancar sau mediului legislativ s-au perpetuat şi în anul 2019. Acestea vizează: (1) eficienţa operaţională redusă a unei părţi dintre instituţiile de credit, pe fondul unui grad de intermediere financiară scăzut, aspect concretizat în polarizarea profitabilităţii; (2) orientarea semnificativă către finanţarea sectorului guvernamental, care contribuie la creşterea riscului de concentrare; (3) structura surselor de finanţare; (4) temperarea capacităţii de îmbunătăţire a calităţii activelor; (5) aportul iniţiativelor legislative la creşterea incertitudinii cadrului legal financiar-bancar.

"Un prim risc structural provine din eficienţa operaţională deficitară a majorităţii băncilor de talie medie şi mică13 din România. Analiza prin prisma mediei indicatorului cost/venit evidenţiază o poziţionare a sectorului bancar naţional în intervalul cu risc mediu la sfârşitul anului 2019, conform limitelor prudenţiale ale ABE asociate eficienţei activităţii operaţionale (50-60 la sută), şi sub media UE (Grafic 2.12). Asimetria eficienţei operaţionale la nivelul instituţiilor de credit s-a accentuat în acest an. Capacitatea diferenţiată a băncilor de a genera profit în funcţie de dimensiune persistă şi indică necesitatea continuării procesului de consolidare, a cărui realizare cu succes depinde şi de existenţa unei guvernanţe adecvate. Gradul redus de intermediere financiară diminuează posibilitatea de a obţine economii de scală, proliferând modele de afaceri axate pe segmentul retail, respectiv pe practicarea unor marje relativ ridicate", arată raportul.

Acesta mai notează că perpetuarea unei ponderi ridicate a expunerilor băncilor faţă de sectorul guvernamental alimentează riscul de concentrare, aspect semnalat inclusiv în Planul naţional de adoptare a monedei euro, spre a fi tratat prin introducerea unui amortizor pentru risc sistemic. Creanţele sectorului bancar asupra sectorului guvernamental cuantificau 22 la sută din active în decembrie 2019, una dintre cele mai ridicate valori între ţările UE. Aceste expuneri au un rol important în menţinerea unor indicatori de prudenţă bancară adecvaţi, potrivit CNSM.

În anul 2019 a fost elaborată o nouă analiză în vederea identificării băncilor având caracter sistemic, care s-a bazat pe informaţiile disponibile aferente trimestrului IV 2018. În cadrul primei etape de evaluare, reprezentată de calculul indicatorilor obligatorii, 9 instituţii de credit, persoane juridice române, au înregistrat un scor mai mare de 275 puncte de bază c superior pragului desemnat pentru selectarea automată a entităţilor având un caracter sistemic - respectiv: Banca Transilvania, UniCredit Bank, BCR, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, CEC Bank, OTP Bank şi Garanti Bank. Grupul instituţiilor de credit identificate ca având un caracter sistemic are aceeaşi componenţă precum cea rezultată din evaluarea anterioară, iar acestea deţin 77,9% din activele bancare la data de 31 decembrie 2018.