"Coaliţie" pentru combaterea violenţei şi a consumului de droguri în şcoli

Şcoala autohtonă se confruntă cu încă două mari probleme: violenţa şi consumul de substanţe interzise. Problemele sunt tot mai mari, iar combaterea lor nu reprezintă un demers facil. Elevi, părinţi, profesori, autorităţi au decis să se coalizeze în slujba binelui. Situaţiile de violenţă şi consumul de droguri pot fi combătute doar printr-un dialog constant şi o abordare integrată, evidenţiază Ministerul Educaţiei după întâlnirea de lucru de la care au participat reprezentanţii elevilor, părinţilor şi principalelor instituţii implicate în combaterea celor două aspecte în unităţile de învăţământ.

La întâlnire s-a stabilit că prin inspectoratele şcolare judeţene, Direcţiile pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Birourile de Siguranţă Şcolară şi Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog au loc întâlniri interinstituţionale de lucru pentru a analiza cauzele violenţei şi ale consumului de droguri şi se vor propune măsuri concrete pe termen scurt (până la finalul acestui an şcolar) şi lung (pentru anul şcolar 2023-2024); reprezentanţii Poliţiei organizează sesiuni de informare a personalului şcolii, elevilor şi părinţilor, privind riscurile şi consecinţele faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase; reprezentanţii CPECA organizează sesiuni de informare pentru cadrele didactice privind semnele şi simptomele consumului de droguri la copii şi tineri; cadrele didactice vor fi susţinute inclusiv prin integrarea activităţilor de prevenire a violenţei şi consumului de substanţe în mediul şcolar, în cadrul orelor de consiliere şi orientare şcolară respectiv a programelor extracurriculare / extraşcolare şi "Şcoala Altfel".

Ligia Deca, ministrul Educaţiei, a declarat, cu această ocazie: "Fac apel la inspectorii şcolari generali şi la reprezentanţii Centrelor Judeţene de Resurse şi de Asistenţă Educaţională să susţină consilierii şcolari, mediatorii şi cadrele didactice în organizarea activităţilor de prevenţie şi management a situaţiilor de violenţă, respectiv consum de substanţe interzise. Fenomenul violenţei şcolare poate fi limitat şi combătut, dar numai cu o bună colaborare între instituţii, familii, specialişti şi elevii. Atât eu, cât şi toţi colegii din Ministerul Educaţiei ne implicăm activ în identificarea şi aplicarea celor mai eficiente măsuri. De asemenea, încurajez toţi actorii implicaţi în acest proces să ne transmită orice feedback, pentru a adopta cele mai bune soluţii".

Ministrul Educaţiei a prezentat şi măsurile relevante pentru tema întâlnirii, regăsite în proiectele de legi ale educaţiei, aflate în dezbatere parlamentară: camere-resursă pentru elevi şi pentru cadre didactice, posibilitatea exmatriculării unui elev în anumite situaţii grave (cu posibilitatea reînscrierii), implementarea Planului Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare, instalarea sistemului de supraveghere audio-video (după consultarea cadrelor didactice, a părinţilor şi elevilor).

Chestorul general de poliţie Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a prezentat o propunere a MAI de organizare a unor sesiuni de informare pentru elevi, părinţi şi cadre didactice privind riscurile şi consecinţele faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase în incinta unităţilor de învăţământ. Această iniţiativă vine în completarea unor măsuri anterior agreate cu Agenţia Naţională Antidrog, menite să informeze cadrele didactice cu privire la semnele şi simptomele consumului de droguri, în scopul prevenirii şi combaterii acestuia. "Pentru Ministerul Afacerilor Interne, siguranţa copiilor a fost şi rămâne o prioritate majoră. Tocmai de aceea, vă asigur că alocăm toate resursele avute la dispoziţie pentru o siguranţă crescută în şcoli, astfel încât tinerii să se dezvolte într-un climat sigur", a spus Bogdan Despescu. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din cadrul Ministerului Familiei, Elena Tudor, a subliniat importanţa unei colaborări strânse şi constante, la nivel local, între reprezentanţii Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, profesori şi directori de şcoală şi reprezentanţii MAI, atât în faza identificării acestor cazuri de violenţă în rândul elevilor şi a intervenţiei rapide, cât şi ulterior, când trebuie găsite soluţiile reabilitării acestor copii, fie victime ale actelor de violenţă, fie agresori.

• Amendamentele deputaţilor la proiectul legii învăţământului preuniversitar

Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor a finalizat dezbaterile la proiectul legii învăţământului preuniversitar. Comisia a decis, între altele, că unităţile de învăţământ liceal pot să organizeze clase de excelenţă pentru anumite specializări, pentru maximum 50% din numărul total de clase a IX-a aprobat în planul de şcolarizare. Admiterea elevilor în aceste clase se face pe baza unor probe de verificare a cunoştinţelor conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educaţiei şi a rezultatelor obţinute la examenul de evaluare naţională. Probele de verificare au loc înainte de desfăşurarea examenului de evaluare naţională şi sunt notate cu calificativele "admis" / "respins". Un procent de 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională şi conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată, de către elevi cu dizabilităţi şi/sau CES şi de către elevi de etnie romă, prevede un alt amendament adoptat prin consensul grupurilor parlamentare cu Ministerul Educaţiei. Un alt amendament adoptat prevede că examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea probelor scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării şi sunt desfăşurate după cum urmează: pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socio-umane, şi anume: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie. De asemenea, pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică - două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la Limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe socio-umane, între care: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie. Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de Religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar, se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. "Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor", prevede un alt amendament adoptat de comisie. Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, şi avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului Educaţiei. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.

În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare şi confesionale autorizate provizoriu şi acreditate se pot utiliza manuale şcolare alternative şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei. Utilizarea acestora se realizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei, conform unui alt amendament. Deputaţii au mai decis că în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menţinute în OUG 137/2000, cu excepţia măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestările şi propaganda de natură politică şi ideologică, precum şi prozelitismul religios.

Deputaţii au mai decis ca, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, creşele de stat cu personalitate juridică se reorganizează şi se arondează unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, care au nivel preşcolar cu program prelungit sau unităţilor de învăţământ care au în structură învăţământ preşcolar. Prin excepţie, creşele cu minimum 120 de antepreşcolari se pot reorganiza ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. Potrivit unui alt amendament, învăţământul preuniversitar tehnologic se desfăşoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice începând cu anul şcolar 2029-2030. Copiii personalului din învăţământ aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate. De aceste prevederi beneficiază şi copiii personalului pensionat din sistemul învăţământ, precum şi copiii orfani de unul sau ambii părinţi ce au activat în sistemul de învăţământ, a mai decis comisia. Un alt amendament aparţinând comisiei prevede că personalului didactic şi administrativ din învăţământul preuniversitar care nu dispune de locuinţă în unitatea administrativ-teritorială unde are postul i se decontează cheltuielile de transport de către angajator, din bugetul Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin de ministru.