CODUL FISCAL - MODIFICAT SUBSTANŢIAL PRIN OUG Dan Schwartz: "Rezultatul modificărilor fiscale - nesemnificativ pentru buget"

Actualizare 21:30 Mihai Tudose: "Măsurile fiscale adoptate ieri sunt sustenabile şi vor produce efecte pozitive"

Măsurile fiscale adoptate ieri sunt sustenabile şi vor produce efecte pozitive pentru ţara noastră, inclusiv pensii mai mari, a precizat prim-ministrul României, Mihai Tudose, pe pagina de Facebook.

Redăm mai jos postarea premierului:" Comisia Europeană, FMI, BERD, Banca Mondială au revizuit în creştere evoluţia economiei româneşti pentru acest an. Comisia Naţională de Prognoză arată că vom avea o creştere economică record de 6,1% şi tindem să credem că vom îndeplini prognoza dată de Comisie.

Cel mai important lucru este ca această creştere economică să se vadă în buzunarele românilor şi suntem pe drumul cel bun. Potrivit INS, puterea de cumpărare a câştigului salarial mediu net a crescut cu 14% în august 2017 faţă de august 2016, iar pensia medie de asigurări sociale a înregistrat o creştere cu 15% faţă de august 2016.

Măsurile fiscale adoptate ieri sunt sustenabile şi vor produce efecte pozitive pentru România, inclusiv pensii mai mari. Vă asigur că vom avea suficienţi bani pentru a ne îndeplini atât programul social de creştere a veniturilor cetăţenilor, cât şi investiţiile în infrastructura rutieră, sănătate şi educaţie.

Nu ne lăsăm impresionaţi de cei care vor să scoată banii din România. Fac profit pe contribuţia românilor, au venit în România pentru mediul de afaceri favorabil, atunci să ne respecte pentru că şi noi îi respectăm! Fac profit aici, atunci să plătească aici!"

(G.F.)

----------

În plină nebunie creată, în ultima perioadă, de sindicaliştii şi patronantele care au protestat la unison împotriva adoptării măsurilor fiscale ce revoluţionează legislaţia din domeniu, neţinând cont de părerile opoziţiei, ale specialiştilor şi ale şefului statului, Guvernul a aprobat, ieri, prin Ordonanţă de Urgenţă, proiectul noului Cod Fiscal.

Printre măsurile adoptate, ieri, de Executiv, se numără reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, pentru unele pensii, chirii, dobânzi şi activităţi agricole, introducerea unei "contribuţii asigurătorii pentru muncă" de 2,25% pentru angajatori, majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%, reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3, după cum au anunţat reprezentanţii Guvernului. Totodată, Executivul a majorat numărul microîntreprinderilor care vor plăti impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creşterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează o cifră de afaceri între 500.000 de euro şi 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.

Printre cele mai contestate măsuri, se numără transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, măsură aprobată, de asemenea, în şedinţa de Guvern de ieri.

Specialiştii încă se contrazic în privinţa cifrelor, nefiind clar dacă salariile vor creşte sau vor scădea ca urmare a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat.

Este posibil ca salariile angajaţilor să scadă, de la 1 ianuarie, după transferul contribuţiilor în sarcina salariatului, însă acest lucru nu poate fi afirmat cu certitudine, întrucât va reprezenta un subiect de negociere între cele două părţi, cel puţin în sectorul privat, ne-a declarat, ieri, Dan Schwartz, partener în cadrul RSM.

Potrivit domnului Schwartz, vor mai fi şi discuţii legate de beneficiarii deducerii de impozit. Domnia sa atenţionează că, în practică, atât fiecare angajat, cât şi fiecare angajator va trebui să fie atenţi la modul în care îşi vor negocia salariul, pentru că este posibil ca acele costuri cu munca ale angajatorului să crească, în funcţie de cum sunt negociate remuneraţiile.

Dan Schwartz a completat: "Dacă peste şase luni, Guvernul va decide că a fost o greşeală şi vor hotărî să se revină la ceea ce este acum, angajatorii vor fi puşi în faţa unei situaţii foarte delicate, pentru că un drept câştigat nu poate fi luat, iar, prin urmare, salariile nu vor putea fi reduse".

Dan Schwartz consideră că transferul contribuţiilor de la angajator la angajat este o greşeală, deoarece implică foarte multe necunosute şi eforturi birocratice, pentru că vor trebui renegociate şi modificate toate contractele de muncă şi apoi înregistrate la ITM, fiind vorba de costuri transferate asupra mediului de afaceri în mod nejustificat. Domnia sa a adăugat că, din punct de vedere fiscal, rezultatul este nesemnificativ, din perspectiva bugetului de stat.

Chiar dacă mai există o şansă ca OUG aprobată ieri să fie modificat în Parlament, odată cu adoptarea legii de aprobare, până atunci, Ordonanţa va produce efecte, a atenţionat expertul fiscal, concluzionând că noile reglementări presupun foarte multe schimbări esenţiale propuse şi, astfel, se schimbă o întreagă filosofie fiscală peste noapte.

• Cristian Pârvan: "Patronii nu vor scădea salariile"

Patronii nu vor scădea salariile, a afirmat, ieri, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), adăugând, însă, că, pentru aceştia, este negativ faptul că vor trebui modificate şi reîncărcate, la Revisal, toate contractele de muncă.

Domnia sa ne-a declarat: "Sperăm să existe o perioadă de tranziţie, totuşi, pentru că cinci milioane de salarii nu se pot încărca într-o lună de zile, iar angajatorii ar fi supuşi amenzilor, în caz contrar, ceea ce nu ar fi corect".

Antreprenorii se tem de ceea ce va urma, ne-a mai spus preşedintele PIAROM, "deoarece este posibil să mai fie aduse şi alte taxe la buget, şi cum, în această perioadă, toate companiile îşi fac bugetele pentru anul viitor, ar fi bine să nu mai apară nimic".

• Ministrul Finanţelor: "Este vorba de reducerea contribuţiilor, per total"

Contribuţiile sociale ce vor fi plătite de angajator în 2018 vor fi de 2,25% din salariul brut, acest nivel fiind rezultatul negocierilor cu sindicatele, care au cerut ca procentul să fie mai mare, a afirmat ministrul Finanţelor, explicând, în cadrul unei conferinţe: "Solicitarea sindicatelor era ca acest procent să fie mai mare. În schimb, după analize şi calcule, am urmărit să menţinem cheltuiala angajatorului la acelaşi nivel şi am introdus un procent mai mic decât cel solicitat de sindicate". Conform oficialului, acest procent va fi distribuit astfel: 20% va merge într-un cont distinct în bugetul de stat, 20% în bugetul asigurărilor pentru şomaj, 5% în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, 40% la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concediile medicale şi 15% la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, «a cărui obligativitate este dată de o directivă europeană»".

Şeful Finanţelor a explicat cum vor fi distribuite contribuţiile, conform noilor măsuri: "În 2017, vorbim de un impozit de 16%, contribuţii de 16,5% la salariat şi de contribuţii la angajator de 22,75%. Împreună, contribuţiile înseamnă 39,25%. Conform Ordonanţei de azi (n.r. ieri), în 2018 vom avea salariu cu impozit de 10% pe venit şi contribuţii la salariat de 35% (...). De asemenea, rămâne în sarcina angajatorului o contribuţie de 2,25%. Per total, se realizează o scădere cu 2 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale, de la 39,25% la 37,25%".

El a dat exemplul unui salariu brut de 3.200 lei şi net de 2.244 lei, în 2017, caz în care impozitul pe venit reprezintă 428 lei, contribuţia la salariat 528 lei şi la angajator 728 lei. În 2018, salariul brut va fi de 3.840 lei, cel net de 2.246 lei, din care impozitul pe venit - 250 lei, contribuţia la salariat - 1.344 lei şi la angajator - 86 de lei: "În anul 2017, totalul cheltuielilor angajatorului sunt de 3.928, iar în 2018 de 3.926 lei. Se înregistrează o reducere de 2 lei. Este vorba de reducerea contribuţiilor, per total. Vorbim şi de reducerea numărului de documente realizate de angajator şi vorbim de 9 contribuţii în 2017, iar în 2018 vor rămâne doar 3 contribuţii, deci un angajator va avea mai puţină activitate de desfăşurat în cadrul compartimentului contabil şi va avea CAS, CASS şi contribuţie asiguratorie de muncă".

• Hossu, Cartel Alfa: "Nu este scădere, ci creştere de fiscalitate"

Sindicatele au protestat împotriva transferului contribuţiilor de la angajator la angajat. În acelaşi timp, primarii nu sunt de acord cu scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, susţinând că, astfel, vor fi reduse considerabil încasările la buget şi, prin urmare, banii pentru investiţii.

Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) subliniază: "Parlamentul României a decis, prin legea salarizării, ca funcţionarii publici şi personalul contractual să beneficieze de la 1 ianuarie 2018 de o majorare a cuantumului brut al salariilor de bază cu 25% şi al cuantumului brut al sporurilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut. Guvernul, prin revoluţia fiscală ce urmează să o aplice, taie aceste majorări prin transferul obligaţiei plăţii contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului".

La rândul lor, sindicaliştii din cadrul CNS Cartel Alfa au contestat noile măsuri fiscale, apreciind că transferul contribuţiilor sociale de la angajat la angajator "reprezintă, în fapt, creşterea contribuţiilor angajaţilor, de la 32,5% (16,5% contribuţii +16% impozit) - la 45% (35% contribuţii şi 10% impozit)".

Jumătate din salariile românilor s-ar putea duce, în viitor, pe taxe şi impozite, a spus, ieri, preşedintele CNS Cartel Alfa Bogdan Hossu, precizând că sindicatele au în vedere să apeleze la Avocatul Poporului pentru a ataca la Curtea Constituţională Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal.

Bogdan Hossu a declarat, citat de Agerpres: "Avem două căi de atac legate de încălcarea dreptului de proprietate şi de ceea ce este prevedere în Codul fiscal, a echilibrului de fiscalitate între părţi care se încalcă. Vom ataca la Avocatul Poporului şi vom muta manifestaţiile acolo pentru că sperăm să convingem Avocatul să facă un atac, să înainteze Curţii Constituţionale în vederea analizării sesizărilor noastre. Dacă nu, rămâne în Parlament, numai că în Parlament avem o problemă. Probabil că Parlamentul va trece în procedură de urgenţă bugetul de stat, care va fi probabil aprobat (în Guvern n.r) săptămâna viitoare, luni sau marţi, iar Ordonanţa care şi ea trebuie să treacă prin Parlament va trece probabil în sesiunea din primăvara viitoare. Astfel, chiar dacă parlamentarii o vor ataca la Curtea Constituţională şi Curtea va decide că e neconstituţională, nu înseamnă decât un dezastru economic şi social naţional".

Confederaţia sindicală susţine că, în urma transferului contribuţiilor, un angajat cu un salariu brut de 3.200 lei ar câştiga 2 lei: "Chiar din calculul din prezentarea guvernului se vede clar că, la un salariu brut exemplificat de 3.200 lei în 2017, suma pe care o plătesc salariatul împreună cu angajatorul este 1.256 lei, în timp ce în 2018 aceştia vor plăti 1.430 lei. Deci nu este scădere, ci creştere de fiscalitate! Scăderea promisă de impozit de la 16% la 10%, dacă s-ar aplica în sistemul actual, ar duce la un câştig de 178 de lei net pentru salariat. În condiţiile transferului, acest «câştig» este de 2 lei!".

Bogdan Hossu ne-a declarat: "Guvernul a introdus acest transfer al contribuţiilor de la angajator la angajat, care nu înseamnă decât fiscalitate ridicată la salariat, ca să-şi rezolve problemele cu Legea salarizării bugetare, iar corecţiile care s-au făcut, inclusiv prin acea taxă de solidaritate, nu arată decât lipsa de pregătire a responsabililor decidenţi legată de acest subiect. De fapt, vorbim de nişte oameni care nu ştiu cum se calculează salariile, cum se aplică taxele şi impozitele şi care cred că în România este un fel de feudă în care angajatorii pot face ce vor. Executivul crede că poate să-şi permită orice".

Potrivit domnului Hossu, odată cu transferul contribuţiilor, salariile scad cu circa 17% pe net, iar companiile nu vor majora salariile brute cu atât cu cât crede Guvernul: "Dacă pentru angajaţi salariul scade cu aproximativ 17%, angajatorii vor avea parte, lunar, de o economie la cheltuiala pe fond de salariu de 20,5% pentru fiecare angajat". Domnia sa susţine că părţile decidente nu cunosc implicaţiile, adăugând: "Pentru bugetari rămâne păcăleala că în loc de creşterea de 25%, vor lua 4% pe net, pentru cei care sunt astăzi la salariul minim pe economie va fi un câştig, pentru că va fi o creştere de 97 de lei pe net, şi asta datorită faptului că toată structura creşte, de fapt, de la 1450 de lei, la 1550 de lei, iar restul va avea de suferit şi va trebui să plătească oalele sparte".

Şi liderul Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că organizaţia pe care o reprezintă va sesiza Avocatul Poporului în legătură cu actul normativ adoptat de Guvern, având în vedere că sunt încălcate "brutal" prevederi din Constituţie.

Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat va duce la scăderea salariilor, în opinia domniei sale: "Din ianuarie, fiecare angajat va vedea că 45% din salariul său brut se va duce la contribuţii. Am atras atenţia că programul de guvernare conţine o ticăloşie. Ei au anunţat că va apărea această taxă de solidaritate. Angajatorii trebuie să mute contribuţiile către angajaţi. Dar, la privat, angajatorii pot să aleagă să nu o facă. Impactul devastator va veni după 1 ianuarie. BNS va continua acţiunile de protest! Încurajăm pe toţi românii să ni se alăture. Ordonanţa lor încalcă brutal prevederile din Constituţia României".

• Deloitte: "Salariul mediu brut trebuie crescut cu 16,6% pentru a păstra neschimbată valoarea salariului net"

Salariul mediu brut trebuie crescut cu 16,6% pentru a păstra neschimbată valoarea salariului net, a anunţat, ieri, firma de consultanţă şi audit Deloitte România.

"Simulările arată că se impune o creştere de 16,6% a valorii brute a salariului - dacă luăm ca referinţă salariul mediu brut pe economie de 3.131 lei - pentru a păstra suma în mână primită acum de un angajat", a declarat Radu Derscariu, director Deloitte România, avetizând însă, că, potrivit calculelor, angajaţii care beneficiază de scutirea de impozit pe venit în acest moment, cum sunt programatorii IT şi persoanele cu grad de handicap, vor suporta o micşorare a salariului net chiar dacă angajatorii le vor majora salariile brute după transferul contribuţiilor la nivelul costului total actual.

Sursa citată a menţionat: "Dacă facem calculul pentru un salariu mediu brut pe economie de 3.131 lei, observăm că, după ce vor intra în vigoare modificările anunţate prin proiect, scăderea va fi de 6,3%. În cazul în care angajatorul nu va agrea majorarea valorii brute pentru a absorbi efectul creşterii contribuţiilor, reducerea la salariul net pentru aceste categorii va fi de 22,1%".

Explicaţia este că scăderea de impozit de la 16% la 10% a fost gândită pentru a amortiza parţial transferul contribuţiilor, iar în cazul celor scutiţi, acest efect nu are de unde să apară, potrivit Deloitte.

O altă consecinţă a transferului contribuţiilor va fi micşorarea cu circa 8,5% a sumei nominale virate către Pilonul II de pensii private.

• Tudose: "Guvernul doreşte să introducă măsuri foarte ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului"

Măsurile privind externalizarea profitului "au inflamat nişte multinaţionale", a spus, ieri, premierul Mihai Tudose, la începutul şedinţei din Guvern, menţionând că asistăm la "o inflamare excesivă" a opiniei publice, în aceste zile.

Mihai Tudose a declarat, înaintea şedintei de Guvern, citat de news.ro: "Pe ordinea de zi sunt măsurile de modificare a Codului Fiscal şi, ca să nu fiu secretos, vă spun care este părerea mea şi a unora dintre colegii mei despre inflamarea excesivă a opiniei publice. Este vorba despre trecerea contribuţiilor. Acolo, şi sindicate şi patronate, care până mai deunăzi erau foarte în regulă cu trecerea contribuţiilor, s-au inflamat, după ce Guvernul doreşte să introducă măsuri foarte ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului, nefăcând, practic, altceva decât să transpună în legislaţia noastră o directivă europeană, precum şi alte măsuri pe care noi considerăm că e bine să le luăm, ca să nu mai fie deductibil tot profitul. Adică să avem şi noi nişte bani din care să facem educaţie, sănătate şi infrastructură. În acest sens, s-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire înţeleg că au înţeles că nu e cazul, că finalul va fi acelaşi".

• Ionuţ Mişa: "Esenţa noilor măsuri este împiedicarea externalizării profiturilor de către multinaţionale"

Ionuţ Mişa a spus că esenţa măsurilor adoptate ieri este cea care urmăreşte împiedicarea transferului profiturilor de către multinaţionalele de la noi: "Măsura se referă la transpunerea directivei 1164, de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne. Bineînţeles că măsura este contestată, pentru că ea doreşte să limiteze deductibilitatea dobânzilor realizate între firmele multinaţionale din România şi companiile-mamă din afara ţării, pentru că această măsură doreşte să împiedice transferul profiturilor din România către alte ţări, pentru că această măsură doreşte să crească profitul în România şi, implicit, impozitul pe profit achitat de aceste companii în ţara noastră. Deci, este evident o măsură extrem de benefică mediului economic românesc, bugetului de stat şi, implicit, cetăţenilor care vor beneficia, prin creşterea sumelor alocate şi încasate la bugetul de stat, de mai multe spitale, mai multe autostrăzi, mult mai multe beneficii în favoarea lor. E o măsură care, după cum am observat, în media este neglijată, dar în opinia mea personală este de fapt esenţa acestei ordonanţe şi reprezintă elementul care doreşte să atragă atenţia românilor, care, eu sunt convins, sunt destul de inteligenţi să facă diferenţa, să nu meargă după fentă - dacă îmi permiteţi o mică exprimare - în a urmări transferul contribuţiilor şi să înţeleagă că contestarea acestei ordonanţe este mai mult legată de transferul acestor profituri în afara ţării şi de dorinţa de a împiedica posibilitatea statului român să impoziteze aceste companii".

În completare, premierul a menţionat: "Am apreciat, cu ghilimelele de rigoare, un protest al unor români susţinuţi de conducere care doreau autostrăzi, compania externalizând profitul. Superb! Nu mai merge".

Ministrul Finanţelor a ţinut să sublinieze că are experienţă în acest domeniu: "Sunt primul care a iniţiat controale în sistemul bancar, ca director general la mari contribuabili, sunt primul care a iniţiat controale la companii multinaţionale, sunt primul care a reuşit cu o echipă de profesionişti să aducă sute de milioane de euro de la o singură companie, de importanţă semnificativă în domeniul petrolului, în urma unui control fiscal şi care reuşit să determine sistemul bancar din România, prin intermediul băncilor care activează în piaţă, să crească sumele declarate la plată către bugetul de stat".

Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a susţinut că noile măsuri fiscale aduc importante beneficii pentru cetăţeni şi pentru firmele care activează pe piaţa noastră.

Conform şefului de la Finanţe, măsurile vor avea ca efect "creşterea venitului net al angajatului fără ca angajatorul să plătească mai mulţi bani la bugetul de stat" şi o pensie mai mare, în viitor.