CODUL FISCAL ŞI CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ, APROBATE DE PARLAMENT Teodorovici: "Pe un un singur punct nu ne-am înţeles cu Comisia Europeană: Codul Fiscal"

Actualizare 17:40 Teodorovici: "Pe un un singur punct nu ne-am înţeles cu Comisia Europeană: Codul Fiscal"

• FMI nu mai vine în iulie

Comisia Europeană nu a ajuns la un acord cu autorităţile române în privinţa Codului Fiscal, dar va decide în cadrul întâlnirii miniştrilor de Finanţe (Ecofin) din 14 iulie care este stadiul acordului cu România, iar Fondul Monetar Internaţional nu va mai efectua vizita de evaluare luna viitoare pentru că va avea deja concluziile misiunii Comisiei Europene, a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

"Pe un un singur punct nu ne-am înţeles: Codul Fiscal. O să fie întâlnirea de la Ecofin din 14 iulie, reuniunea miniştrilor de Finanţe, iar Fondul Monetar Internaţional desigur nu o să vină (în iulie - n.r.) pentru că deja are concluziile din partea Comisiei Europene. (...) Pentru Ecofin se va pregăti un raport al acestei misiuni tehnice de la Bucureşti şi săptămâna viitoare vom şti conţinutul lui înainte de întâlnirea miniştrilor de Finanţe şi vom formula un punct de vedere", a precizat Eugen Teodorovici, la finalul discuţiilor cu reprezentanţii misiunii Comisiei Europene.

Acesta a precizat că îngrijorarea Comisiei Europene se referă la impactul bugetar pe care Codul Fiscal îl va avea, începând cu anul viitor. "Este o abordare normală din partea Comisiei Europene. În schimb au apreciat foarte mult ceea ce România a făcut în ultimii ani, ca şi măsuri de dezvoltare economică, dar acest impact al Codului Fiscal este principalul subiect de discuţie între noi şi Comisia Europeană. (...) Ideal ar fi fost să fie un acord de ambele părţi pentru acest proiect atât de important pentru economia României. (...) Important este că oricare ar fi situaţia, România s-a angajat foarte clar că îşi menţine acele angajamente asumate în special în zona de de reforme structurale", a subliniat ministrul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, ţinta de deficit bugetar asumată va fi depăşită temporar, nivelul estimat fiind de 2,9% din PIB pentru 2016. Teodorovici susţine, însă, că este posibil ca la fundamentarea bugetului pe 2016 să fie posibilă o scădere de la 2,9% la 2,5% din PIB a deficitului.

Ministrul Finanţelor a subliniat faptul că sunt multe state membre cu deficit excesiv, mult peste 3%, iar România este în situaţia în care trebuie sa ia astfel de măsuri pentru a-şi consolida şi mai mult starea economiei.

---

Actualizare 17:05 Gilda Lazăr, JTI România: "Singurele taxe care cresc sunt, din nou, accizele pentru ţigarete"

Dincolo de propunerile surprinzător de liberale, menite să câştige simpatia mediului de afaceri - reducerea TVA de la 24 la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a taxei de 7 eurocenţi la carburanţi - nu putem să nu remarcăm că, în proiectul noului Cod Fiscal, singurele taxe care cresc sunt, din nou, accizele pentru ţigarete, transmite Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova & Bulgaria.

Potrivit domniei sale, în proiectul votat ieri în plenul Camerei Deputaţilor, nivelul accizei totale creşte în ianuarie 2016 la 447 lei, de la 412 lei, în prezent. Aceasta înseamnă o creştere neprevăzută de 35 de lei pe mia de tigarete şi o devansare faţă de prevederile aprobate recent, potrivit cărora acciza la ţigarete urma să crească, la 1 aprilie 2016, cu rata inflaţiei.

"Nu se ştie de unde vine amendamentul votat miercuri de Camera Deputaţilor, dacă intenţia a fost compensarea scăderii TVA sau o nouă pedeapsă pentru păcătoşii de serviciu, dar e limpede că textul a fost scris «pe genunchi», şi este imposibil de aplicat în redactarea actuală, deoarece contravine altor prevederi păstrate în Cod fără modificare (referitoare la nivelul accizei şi modalitatea de calcul)", transmite Gilda Lazăr. De asemenea, potrivit domniei sale, în plus, paragraful întâi al amendamentului se bate cap în cap cu paragraful al doilea: primul prevede că, între 1 ianuarie şi 31 martie 2016 se păstrează nivelul curent, de 412 lei, al doilea prevede pentru acelaşi interval 447 lei. "Dat fiind că, potrivit Ministrului Finanţelor, Dl Teodorovici, toate accizele ar urma să scadă, sperăm să fie vorba doar de o eroare materială, care va fi corectată, şi nu despre o iniţiativă luată pe neaşteptate, fără a se lua în calcul impactul uriaş asupra pieţei legale a ţigaretelor şi, implicit, asupra bugetului de stat! Dacă nu este vorba despre o eroare materială, vorbim despre cea mai gravă eroare de strategie fiscală din ultimii ani! Ar fi încă o dovadă de lipsa de viziune şi predictibilitate, cu impact asupra producătorilor legali, cu încurajarea indirectă a contrabandei şi pierderi substanţiale la buget. Să nu uităm că, începând cu aprilie anul acesta, acciza la ţigarete a ajuns deja în România la nivelul de accizare prevăzut pentru 2018", menţionează reprezentantul JTI.

Gilda Lazăr mai transmite că toate acestea se întâmplă în timp ce contrabanda cu ţigarete bate record după record - aproape 16% în 2014 şi peste 19% în ianuarie 2015, din cauza artificiilor fiscale operate în ultimii doi ani - aşa zisa indexare a cursului de schimb cu inflaţia, după care stabilirea accizei în lei, la acelaşi curs.

În industria tutunului lucrează circa 3.000 de angajaţi cu normă întreagă, iar anul trecut companiile de tutun au plătit la stat 2,7 miliarde de euro în accize, TVA, impozite şi contribuţii.

(E.D.)

---

Actualizare 08:42 PNL cere Guvernului să crească gradul de colectare a TVA de la 58% la 73%

PNL cere Guvernului să crească gradul de colectare a TVA de la 58% la 73% pentru a compensa diminuarea TVA la 19%, transmite prim-vicepreşedintele PNL, Andreea Paul.

Domnia sa arată că, azi, România este campioană europeană la neîncasarea TVA. "Adică avem cea mai mare diferenţa între TVA care ar trebui încasat şi cel efectiv colectat. Concret, România cu o cota de TVA de 24% încasează circa 8% din PIB. Bulgaria cu o cota TVA de 20% încasează 9% din PIB. Aşadar, cu un TVA mai mic, bulgarii colectează mai mult. Se poate şi în România!", scrie oficialul PNL.

Potrivit Andreei Paul, cel mai important amendament admis este reducerea TVA la 19%, iar "această măsură poate fi compensată prin creşterea ratei de colectare de la 58% la 73%. Această este ţinta pe care PNL o cere instituţiilor responsabile ale Guvernului pentru colectarea TVA din marea evaziune".

Domnia sa arată că, pe scurt, la un consum de 100 de lei şi TVA 24% plătim efectiv doar 14 lei. Asta înseamnă grad de colectare efectivă de 58% din TVA. Pentru a menţine cei 14 lei încasaţi la un consum de 100 de lei şi TVA 19%, gradul de colectare trebuie să crească la 73% pentru a nu genera un gol bugetar. "Se poate! Cu instituţii mai puternice şi mai responsabile! Este o ţintă sub nivelul de colectare efectivă a TVA azi în Bulgaria.

Evaziunea fiscală din TVA se ridică la circa 12% din PIB în România. Se poate diminua! Cu instituţii mai puternice şi mai responsabile! Cu instituţii partenere cu cetăţeanul, care stimulează conformarea voluntară prin taxe mai mici şi povară administrativă fiscală redusă. Cu instituţii care nu mai fac cadouri marilor datornici şi care luptă cu adevărat cu marea evaziune fiscală", precizează Andreea Paul.

---

Reducerea TVA de la 24% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2016, este riscantă şi periclitează dezvoltarea pe termen lung, consideră expertul fiscal Dan Schwartz.

Domnia sa ne-a declarat: "Dacă judecăm după cărţile de economie, trecerea bruscă a Taxei pe Valoarea Adăugată de la un nivel atât de ridicat la o cotă atât de scăzută este periculoasă, fiind şanse mari ca, la anul, să avem probleme cu bugetul şi un deficit mai mare decât cel aprobat". Dan Schwartz a ţinut să precizeze că decizia a fost luată de la o zi la alta şi a subliniat că nu are cunoştinţă de vreun studiu care să arate consecinţele adoptării acestei măsuri.

"Îmi este teamă că, peste 6-12 luni, când vom vedea că veniturile la buget vor fi scăzut semnificativ, vom asista la noi creşteri de impozite sau chiar la revenirea la o cotă ridicată de TVA, care înseamnă resetarea caselor de marcat, creşteri de preţuri etc", conchide Dan Schwartz.

Nici Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal (CF), nu aprobă adoptarea acestei măsuri, subliniind că CF a dat aviz nefavorabil şi proiectului de Cod Fiscal care prevedea reducerea TVA la 20%. Cu atât mai puţin este de acord cu reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 24% la 19%.

"Nu putem certifica faptul că această măsură nu afectează ţintele bugetare pe termen mediu (MTO)", ne-a spus domnia sa, precizând: "Anul trecut am reuşit să respectăm deficitul structural aferent MTO, respectiv 1%, însă, anul viitor, la o TVA de 19%, vom discuta de un deficit efectiv de 3,2%, corespunzător unui deficit structural de sub 1%. Ca să avem un deficit structural de 1%, ar trebui ca deficitul efectiv să fie mai mic de 1%. În aceste condiţii, nu vom respecta pactul de stabilitate şi de creştere, vom avea o deviaţie masivă de la obiectivele pe termen mediu".

Consiliul Fiscal apreciază că aplicarea noilor măsuri fiscale "va conduce la o deteriorare permanentă de amploare a poziţiei fiscale structurale".

Anul trecut, Ionuţ Dumitru ne-a explicat că îndeplinirea MTO presupune atingerea unui deficit structural de 1%, în 2015, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,4%. Domnia sa ne-a precizat: "În cazul unei deviaţii de la ţintele pe care le presupune îndeplinirea MTO, există un mecanism de corecţie pe care-l putem aplica, însă în cazul în care nici în acest mod nu ne vom atinge obligaţiile asumate, riscăm să fim penalizaţi cu până la 0,1% din PIB, în funcţie de cât de mare este deviaţia".

Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) este un indicator care măsoară echilibrul bugetar structural al unei ţări la un anumit moment. Respectarea acestei ţinte reprezintă o componentă importantă a programului de convergenţă pe care fiecare stat membru UE îl redactează şi îl trimite Comisiei Europene, în conformitate cu cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere.

În opinia analistului economic Florin Cîţu, reducerea TVA la 19% este o măsură bună pentru ţară, din punct de vedere fiscal, însă rămâne pericolul modului în care va fi administrată aceasta.

"Dacă vom continua cu acelaşi mod de cheltuire ca şi până acum, măsura de scădere a Taxei pe Valoarea Adăugată la o cotă de 19% nu va fi sustenabilă. Va trebui să scădem cheltuielile semnificativ".

Florin Cîţu menţionează că această măsură de relaxare fiscală va susţine investiţiile.

Mediul de afaceri susţine reducerea TVA cu 5 puncte procentuale, potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa consideră că, dacă ar creşte gradul de colectare a TVA, deficitul creat de reducerea acestei taxe ar putea fi acoperit.

Un suport care susţine adoptarea acestei măsuri este reprezentat de faptul că, atât în acest an, cât şi în 2016, vom avea creştere economică.

"Guvernul are o rezervă dincolo de ceea ce a spus până acum în regândirea costurilor de funcţionare ale administraţiilor centrale şi locale", consideră domnul Pârvan, opinând că Executivul ar trebui să-şi propună să cedeze o parte din sarcinile pe care le are, structurilor cu atribuţii în diferite domenii.

Ieri, Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală au fost aprobate în Camera Deputaţilor, care este for decizional al Parlamentului, cu 306 voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere.

• Ministrul Finanţelor estimează, pentru 2016, un deficit apropiat de cel excesiv

Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice, a spus, ieri, că aplicarea Codului Fiscal "va conduce la un deficit mai mare decât cel asumat, dar un deficit care rămâne sub limita celui stabilit în criteriul de la Maastricht, de sub 3%".

Domnia sa a declarat: "Codul Fiscal impune măsuri extrem de importante pentru economie. Cea mai importantă dintre măsuri este, desigur, reducerea TVA la 19%, atât ca importanţă, cât şi ca impact bugetar pentru anul viitor. România avea una dintre cele mai mari cote de TVA din Europa. Prin aplicare acestei măsuri, România se va putea lăuda cu una dintre cele mai reduse cote de TVA. Impactul bugetar pe care acest cod fiscal îl are este la nivelul de 12 miliarde lei. Este o sumă pe care o lăsăm la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, al cetăţeanului".

Atât reprezentanţii Fondul Monetar Internaţional (FMI), cât şi cei ai Comisiei Europene (CE) s-au arătat sceptici faţă de reducerea TVA la 19%, FMI avertizând că această măsură ar putea crea un deficit fiscal semnificativ, iar CE subliniind că măsura riscă să afecteze sustenabilitatea situaţiei fiscale.

În replică, Eugen Teodorovici a precizat: "Ar tebui să fie un semnal important pentru piaţa din România. Partenerii externi vor înţelege, în acest fel, faptul că România este pregătită să menţină un astfel de deficit de sub 3%. România trebuie să dea dovadă de îndrăzneală, dar şi de răspundere în privinţa cheltuielilor sustenabile. Mulţumesc primului-ministru Victor Ponta că a susţinut o asemenea abordare liberală, care are în asamblul său măsuri sociale şi măsuri de piaţă".

Ţara noastră şi-a asumat o deviere temporară de la ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, generată de impactul bugetar al reducerii TVA de la 24% la 19%, a adăugat ministrul de resort, citat de Mediafax.

Deşi autorităţile noastre au informat, recent, autorităţile de la Bruxelles că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de maxim 1,2% din PIB, oficialul MFP a spus, ieri, că nivelul estimat în prezent al deficitului de anul viitor se ridică la 2,8-2,9% din PIB. Depăşirea nivelului de 3% presupune atingerea pragului de deficit excesiv.

Toate grupurile parlamentare au anunţat că susţin cele două coduri, arătând că sunt "perfectibile", dar că reprezintă un pas înainte şi că sunt "predictibile".

"Acest cod fiscal are şi realizări, şi multe neîmpliniri, dar noi, cei de la liberali, preferăm să vedem partea plină a paharului şi sperăm să fie anumite clarificări şi să facă mediului de afaceri un spaţiu fiscal mai coerent. Acest cod fiscal are inspiraţie ideologică liberală, a apărut după ce PNL a venit cu programul de guvernare. Atunci PSD, aflat în pierdere electorală, a apărut cu acea viziune avangardistă, curajoasă. Din păcate, au rămas numai unele măsuri", a spus liderul deputaţilor PNL Eugen Nicolăescu.

Domnia sa a menţionat că, printre problemele noului Cod fiscal se numără lipsa de credibilitate în faţa organismelor internaţionale, care au sesizat asupra modului în care vor fi susţine măsurile fiscale.

Deputatul UDMR Erdei Doloczki Istvan consideră că rescrierea celor două coduri constituie o necesitate: "Analizând proiectele, nu sunt nici pe departe perfecte, dar conţin îmbunătăţiri esenţiale faţă de prevederile în vigoare".

Potrivit proiectului noului Cod Fiscal, impozitul pe construcţiile speciale urmează să fie eliminat din 2016, iar pentru cota unică de impozitare este prevăzută o scădere de la 16% la 14%, de la 1 ianuarie 2019.

Printre alte măsuri fiscale propuse se numără reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, începând din 1 ianuarie 2017, cele datorate de angajator urmând să scadă de la 15,8% la 13,5%.