Codul Penal, atacat de Iohannis la CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, ieri, la Curtea Constituţională a României, obiecţiile sale privind neconstituţionalitatea modificărilor Codului Penal aprobate în Parlament de coaliţia majoritară PSD-ALDE şi de nouă deputaţi ai minorităţilor naţionale.

Klaus Iohannis consideră că prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (2), precum şi cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, modificările contravin normelor şi principiilor constituţionale.

Preşedintele consideră că Senatul a adoptat modificările, în calitate de primă cameră sesizată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 alin. 2 din Constituţie privind termenul maxim de 60 de zile. Ţinând cont că proiectul de act normativ a fost depus la Senat în 18 aprilie 2018, iar votul în plen a fost dat în 3 iulie 2018, legea a trecut de Senat cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale în materie.

Iohannis consideră că şi deputaţii au încălcat dispoziţiile constituţionale din art. 61 şi art. 66 atunci când au adoptat modificarea Codului Penal.

• Lex tertia, impusă de parlamentarii puterii

Şeful statului consideră că stabilirea prin lege a unor criterii obligatorii şi ordinii în care judecătorii trebuie să analizeze şi să conchidă asupra unei legi penale ca fiind mai favorabilă, se creează premisele ridicării la rang de lege a interdicţiei ca să se combine dispoziţiile a două legi penale, prin crearea unei a treia legi - lex tertia.

Sesizarea menţionează că prin modificarea articolului privind definiţia infracţiunii comisive, legiuitorul a eliminat obligaţia de a acţiona având temei contractual, ceea ce are ca efect dezincriminarea faptelor comisive săvârşite prin omisiune, în ipoteza în care obligaţia de a acţiona nu rezultă din lege, ci dintr-un contract existent între părţi. Spre exemplu, infracţiunile contra vieţii ori integrităţii corporale sau sănătăţii pot fi săvârşite prin omisiune de către persoane obligate să acţioneze în baza unui contract (de muncă, de colaborare etc.).

Klaus Iohannis susţine că, prin restrângerea de către legiuitor a incriminării infracţiunii comisive săvârşite prin omisiune, dreptul la viaţă ori la integritate fizică şi psihică devin lipsite de ocrotire, fiind încălcat astfel art. 22 alin. (1) din Constituţie.

• Norme neconstituţionale privind eliberarea condiţionată

Documentul trimis către CCR arată că modificările privind eliberarea condiţionată tind să relaxeze şi mai mult tratamentul sancţionator de drept penal, să golească de conţinut instituţia pedepsei şi să o deturneze de la scopul preventiv al acesteia. Autorul sesizării consideră că prevederile art. 100 din Codul penal, astfel cum au fost modificate, încalcă art. 1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept. Totodată, prin aceste dispoziţii ar fi încălcat principiul independenţei judecătorilor, prevăzut de art. 124 alin. (3) din Constituţie, întrucât se elimină dreptul şi obligaţia acestora de a aprecia dacă persoana privată de libertate, aflată în executarea pedepsei închisorii, a dat dovezi temeinice de îndreptare şi se poate reintegra în societate.

În privinţa modificării termenelor de prescripţie din Codul Penal, în sesizare se arată că reducerea semnificativă a acestora va avea ca efect îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe, privind fapte care au produs prejudicii foarte mari, pentru care împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale va conduce la imposibilitatea sancţionării făptuitorilor, fiindu-le creată astfel o situaţie mai favorabilă.

• Modificarea art. 269 sprijină funcţionarii corupţi

Preşedintele susţine că dispoziţiile din art. 173 alin. 3-6 încalcă grav actul fundamental al ţării, pentru că stabilesc că deciziile Curţii Constituţionale constituie lege penală mai favorabilă.

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, "de la data publicării, deciziile Curţii Constituţionale sunt generale obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

Prin prevederile criticate, deciziile CCR sunt transformate în legi, care fie pot retroactiva, fie pot ultraactiva, putând constitui, de asemenea, temei în alegerea unei decizii ca reprezentând, într-un caz dat, lege penală mai favorabilă.

În ceea ce priveşte principiul neretroactivităţii legii, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 126/2016 că acesta este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia, singura excepţie permisă de Legea fundamentală constituind-o cea penală ori contravenţională mai favorabilă.

Referitor la noua formulare a art. 175 prin care este definit în Codul Penal funcţionarul public, preşedintele ţării consideră că aceasta atrage dezincriminarea parţială a acelor fapte care sunt prevăzute ca infracţiuni de corupţie şi de serviciu când sunt comise de către un funcţionar public sau faţă de un astfel de funcţionar.

Klaus Iohannis este nemulţumit şi de noua reglementare a infracţiunii de favorizare a infractorului, considerând că textul articolului 269 adoptat de Parlament este de natură să încurajeze actele de corupţie la nivelul demnitarilor şi al magistraţilor şi să aibă consecinţe negative grave asupra procesului de legiferare şi asupra corectitudinii actului de justiţie, vulnerabilizând toate cele trei puteri ale statului (legislativă, executivă - în componenta constând în emiterea actelor normative - şi judecătorească).

• Dezincriminarea abuzului legalizează faptele de corupţie

Referindu-se la modificarea art. 297 Cod Penal, prin care a fost dezincriminată parţial infracţiunea de abuz în serviciu, preşedintele Klaus Iohannis susţine că aceasta încalcă dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea 365 din 15 septembrie 2004. Conform şefului statului, dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu atrage excluderea din sfera răspunderii penale a unor fapte ilicite care presupun exercitarea de către funcţionarii publici a îndatoririlor de serviciu în mod necinstit şi incorect, afectând prin aceasta drepturile şi interesele cetăţenilor şi ale persoanelor juridice. În opinia preşedintelui ţării, modificarea textului restrânge nepermis de mult domeniul de aplicare a răspunderii penale a funcţionarului public, prin cerinţa ca obţinerea folosului material necuvenit să fie pentru "sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv". Astfel, sunt legalizate celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcţionarului public săvârşite cu scopul de a obţine un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate (nepoţi, veri, unchi etc.) sau pentru alte persoane.

De asemenea, introducerea doar a sintagmei de "un folos material necuvenit" nu are nicio justificare raţională, pentru că există posibilitatea ca funcţionarul public să urmărească obţinerea unui folos nepatrimonial prin săvârşirea infracţiunii, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată.

În privinţa modificării aduse prin art. 367 alin. 6 cu privire la grupul infracţional organizat, în sesizare se arată că noul text reprezintă o omisiune legislativă cu relevanţă constituţională, şi nu opţiunea de a legifera a Parlamentului. În document este menţionat: "Dacă asemenea fapte nu sunt sancţionate, respectiv nu sunt descurajate prin mijloace de drept penal, are loc o încălcare a valorilor fundamentale, ocrotite de legea penală, printre care statul de drept, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Constituţia consacră, astfel, obligaţia legiuitorului de a lua măsuri prin adoptarea tuturor instrumentelor ce sunt necesare în vederea prevenirii stării de pericol şi a fenomenului infracţional".

Modificările aduse Codului penal au fost atacate la Curtea Constituţională şi de partidele din opoziţie, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cele două sesizări vor fi dezbătute pe 17 septembrie, iar judecător raportor a fost desemnat Livia Stanciu - fosta preşedintă a Curţii Supreme, care l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 2 ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumul.