COFACE: Economia este extrem de vulnerabilă la condiţiile externe

Analiştii Coface poar­tă discuţii în aceste zile la Paris asupra deciziei de a ne scădea ratingul de ţară de la A4 la A4M (A4 minus) pe fondul mai multor probleme apărute în economia româneas­că în ultima perioadă. Aceştia sunt de părere că economia României este extrem de vulnerabilă la condiţiile externe, la ceea ce se întâmplă pe piaţa mondială şi sunt în alertă datorită deteriorării situaţiei macroeconomice.

Principala problemă a ţării noastre este, în acest moment, deficitul de cont curent, al cărui nivel prognozat pentru acest an este de 13,4% din PIB. Deficitul s-a dublat în şase luni faţă de aceeaşi perioadă în 2006, iar specialiştii estimează că va ajunge la valoarea de 16 miliarde euro până la sfârşitul anului.

"Autorităţile, cu excepţia Băncii Centrale, nu au absolut nicio politică la această oră în vederea combaterii acestui deficit", este de părere Bogdan Ionescu, managing director Coface România. Mai mult, domnia sa crede că nu se mai poate repeta situaţia de anul trecut, când deficitul de cont curent a fost acoperit aproape în totalitate din investiţii străine directe.

În acest an situaţia este cu totul alta în condiţiile în care, în primele şase luni, investiţiile străine directe au acoperit numai 39% din deficitul de cont curent, iar până la sfârşitul anului se estimează că acestea vor ajunge numai pentru jumătate din datoria comercială a ţării noastre. "Cu toate acestea, investitorii străini au încă încredere în Româ­nia", afirmă domnul Ionescu. După calculele sale, numai luna trecută au fost investiţi 15 milioane de euro.

O altă posibilitate pentru ieşirea din acest impas este utilizarea fondurilor europene, însă instabilitatea pe plan politic face foarte dificilă mobilizarea pentru proiectele care pot aduce aceşti bani în ţară.

Bogdan Ionescu mai consideră că şi rezervele valutare ale BNR, cele mai mari din aceas­tă zonă, pot fi folosite în caz de urgenţă pentru atenuarea deficitului.

Analiştii Coface blamează lipsa politicilor de susţinere a exporturilor româneşti, mai ales că acestea au dificultăţi în a se impune pe pieţele europene, date fiind noile condiţii impuse de UE.

Cele mai afectate în ţara noastră sunt industria alimentară şi a băuturilor, parte din cauza noilor norme europene care au lovit în producătorii locali, parte din cauza secetei de anul acesta care va determina o creştere a preţului pentru produsele alimentare.

În ceea ce priveşte deprecierea monedei naţionale, specialiştii consideră că deprecierea de 8% a leului a avut loc pe fondul restrângerii lichidităţii la nivel mondial ca urmare a crizei de pe piaţa financiară americană, iar acest lucru demonstrează cât de vulnerabilă este economia ţării noastre în faţa şocurilor externe.

BNR a folosit din 2004 aprecierea leului ca principală parghie pentru dezinflaţie şi dată fiind situaţia actuală, o creştere a cursului de schimb va duce la scumpirea produselor de import şi, implicit, la presiuni inflaţioniste.

La sfârşitul lunii august inflaţia anuală a ajuns aproape de pragul superior de 5%. La această situaţie se adaugă şi mărirea pensiilor pe fondul unor potenţiale alegeri anticipate sau alegerilor de anul viitor, ceea ce va duce la o creştere a costurilor cu salariile în sistemul public. Managerii vor fi şi ei obligaţi să crească salariile şi astfel se va ajunge la situaţia în care salariile cresc mai accelerat decât se dezvoltă economia.

Ilie Şerbănescu, analist economic, consideră că BNR a stabilit în mod eronat ţinte de inflaţie pe seama aprecierii leului. O consecinţă a acestui fapt este actualul deficit ce va fi nesustenabil. Domnia sa mai consideră că în ultimii ani ţara noastră a avut o creştere economică bazată pe consumuri din import. În aceste condiţii, "o depreciere a leului nu poate fi decât un lucru sănătos", opinează domnul Şerbănescu.

Creşterea economică din ultimii ani s-a datorat în mare parte investiţiilor străine directe. Acestea s-au orientat în principal către sectorul financiar, sectorul de retail şi cel imobiliar. Nu atât de bine stau însă industria şi agricultura, sectoarele de bază ale oricărei economii.

Odată cu intrarea României în UE a apărut o presiune de import de pe piaţa unică, lucru normal de altfel. Ilie Şerbănescu vede ca posibile soluţii pentru această problemă fie scăderea nivelului de trai, fie creşterea impozitelor şi deprecierea leului pentru ca produsele de import să devina mai scumpe. În opinia domniei sale, criza din SUA ne-a adus aminte de problemele proprii.

Patrick O"Connelly, director al Institutului pentru credit şi managementul risculu, Universitatea Florida de Sud, este de părere că situaţia actuală din economia românească este o urmare firească a intrării pe piaţa unică europeană şi nu trebuie să ne descurajăm. Cu toate acestea este necesară o politică foarte prudentă a companiilor. Acestea nu trebuie să vândă celor care vor să cumpere, ci clienţilor care pot să plătească.

Anul acesta România a urcat 21 de locuri în topul creşterilor economice, realizat de Banca Mondială, aceasta fiind cea mai mare creştere înregistrată de o ţară. De asemenea, ţara noastră ocupa locul 2 la numărul de domenii reformate, după Georgia. Aceste lucruri reprezintă veşti bune, consideră domnul O"Connelly, însă economia românească trebuie să obţină protectia investitorilor.

Daniel Dăianu, profesor de economie, consideră că este prea devreme ca agenţiile de rating să se gândească la diminuarea ratingului de ţară. În opinia domniei sale, există într-adevăr o deteriorare a indicatorilor macroeconomici, în special a deficitului de cont curent, însă la nivel internaţional s-a trecut de la o perspectivă pozitivă asupra ţării noastre, la una stabilă. Domnul Dăianu ia în considerare şi relaţia dintre politic şi economic, pe fondul rundelor de alegeri. Important este, spune acesta, "ca ţara noastră să nu se aleagă cu deficite mari în condiţiile în care există deja deficit de cont curent şi inflaţie". Domnia sa reaminteşte că România nu este singura ţară care a trecut prin aceste probleme. În ceea ce priveşte deprecierea cursului de schimb, şi Daniel Dăianu consideră că aceste deprecieri sunt binevenite, atât timp cât nu conduc la turbulenţe. "În fond, aprecierea leului a creat aceste probleme" a mai declarat domnia sa.