COFACE: "Întoarcerea Greciei la creşterea economică nu elimină stigmatul crizei"

• "PIB-ul Greciei a crescut timp de patru trimestre consecutive, pentru prima dată din anul 2008"

Întoarcerea Greciei la creşterea economică este departe de a elimina stigmatul crizei, sunt de părere specialiştii din cadrul Coface, potrivit cărora odată cu ieşirea din programul de salvare european, Grecia aşteaptă cu nerăbdare ieşirea din criză.

PIB-ul Greciei a crescut timp de patru trimestre consecutive, pentru prima dată din anul 2008, iar anul trecut creşterea a atins pragul de 1,4%, determinată de investiţii şi de cererea externă dinamică, arată un comunicat transmis de Coface.

Potrivit acestuia, o evoluţie suplimentară de +2% este prevăzută pentru anul curent, în ciuda faptului că zona euro va suferi o uşoară încetinire.

Comunicatul notează: "Gospodăriile şi întreprinderile din Grecia anticipea­ză aceste îmbunătăţiri economice, după cum confirmă indicii de achiziţie (Purchasing Managers' Indexes - PMI) şi indicatorul de încredere elaborat de Direcţia Generală de Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene. Indicele de achiziţie a înregistrat o medie de 54 de puncte în prima jumătate a anului 2018, după 2017, când a depăşit pragul de 50 de puncte (ceea ce indică o creştere economică)".

Această recuperare mult aşteptată a venit cu preţul unor ajustări fiscale profunde şi a unei devalorizări interne grave, mai pronunţată decât în Spania şi Portugalia, se mai arată în comunicat. "Între 2008 şi 2015, Grecia a pierdut 25% din PIB, investiţiile s-au contractat cu 60%, iar rata şomajului a ajuns la 28%. Unele sectoare, cum ar fi textilele, mobilierul şi hârtia-cartonul au resimţit o scădere a valorii adăugate cu peste 70%. În ceea ce priveşte partea corporativă, cifra de afaceri a scăzut cu o treime, iar rata investiţiei cu aproape 49%. Microîntreprinderile şi IMM-urile, care deţin peste 60% din forţa de muncă, au fost cele mai vulnerabile şi aproximativ 250.000 de IMM-uri au falimentat în această perioadă.

Insolvenţele rămân tutoşi o problemă subestimată. Datele disponibile nu iau în considerare procedurile de insolvenţă utilizate în mod obişnuit, iar procesul de lichidare judiciară este lent", se mai precizează în documentul citat.

Aceste ineficienţe încurajează supravieţuirea companiilor "zombie" şi nerentabile, Grecia având cea mai mare pondere a acestora în rândul ţărilor OCDE, în consecinţă, riscul de neplată a întreprinderilor se bazează pe rentabilitatea băncilor şi, în ciuda recapitalizării lor în 2015, băncile greceşti înregistrează încă rate ridicate de credite neperformante, subliniază reprezentanţii Coface.

Potrivit Coface, companiile greceşti sunt mai competitive şi orientate spre export, iar consolidarea fiscală şi devalorizarea internă au contribuit la reducerea deficitelor duble care au provocat criza.

În comunicat se mai menţionează: "Conturile publice au înregistrat excedente primare începând din 2016, iar contul curent a fost în echilibru din 2015. Credibilitatea fiscală şi financiară a fost restabilită, iar incertitudinile au fost reduse considerabil. De asemenea, au existat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte afacerile. Reducerea nivelului salariilor a contribuit la îmbunătăţirea competitivităţii costurilor ţării faţă de partenerii europeni, adăugând un dinamism proaspăt exporturilor, care au crescut cu 27% între 2008 şi 2017. Acest lucru a fost benefic pentru companiile mijlocii şi mari din anumite industrii prelucrătoare - cum ar fi rafinarea petrolului şi produsele farmaceutice".

Potrivit Coface, unul dintre semnalele unei reveniri mai susţinute a fost rata marjei comerciale care s-a îmbunătăţit din al doilea trimestru al anului 2016, fiind peste media europeană şi, deşi cererea internă slabă limitează în prezent ritmul de redresare, în 2019, însă, ar trebui să se înregistreze o îmbunătăţire rapidă a ratelor profitabilităţii corporaţiilor şi o accelerare a investiţiilor.