COINTELEGRAPH.COM: Noul regulament GDPR, ameninţare sau stimulent ?

Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) este un cadru juridic amplu al Uniunii Europene (UE) pentru confidenţialitatea datelor cu caracter personal, acesta a intrat în vigoare la 25 mai, iar Asociaţia Internaţională a Profesioniştilor în Protecţia Datelor (IAPP) prognozează că vor fi create cel puţin 75.000 de locuri de muncă pentru controlarea confidenţialităţii şi că, companiile Fortune Global 500 vor cheltui aproape 8 miliarde de dolari pentru a se asigura că sunt compatibile cu GDPR.

Obiectivele GDPR, conform cointelegraph.com sunt următoarele: crearea unui cadru uniform de reglementare a datelor în Europa şi consolidarea controlului persoanelor asupra stocării şi utilizării datelor lor personale. A fost adoptată în 2016, iar după o perioadă de tranziţie de doi ani, a intrat în vigoare.

• Obligaţii şi drepturi

GDPR introduce noi obligaţii procedurale şi organizatorice pentru "procesatorii de date" - incluzând entităţi corporative şi publice şi oferă mai multe drepturi "persoanelor vizate" - termenul pe care îl utilizează pentru persoane fizice.

Organizaţiile publice şi private, atunci când sunt lăsate, tind să acumuleze date chiar înainte de a cere acordul persoanei în cauză. GDPR contravine acestui obicei prin specificarea faptului că procesatorii de date nu ar trebui să colecteze date dincolo de ceea ce este direct util interacţiunii lor imediate cu consumatorii. În realitate, recoltarea datelor ar trebui să fie "adecvată, relevantă şi limitată la minimul necesar în raport cu scopurile pentru care sunt prelucrate" (articolul 39 din GDPR).

Pe lângă stabilirea a ceea ce este sau nu este permis, GDPR specifică, de asemenea, orientările organizaţionale pe care procesatorii de date vor trebui să le adopte de acum încolo. De exemplu, arhitectura tehnologică a acestora va trebui să ştergă datele de la consumatori în mod implicit după ce le foloseşte.

Pe de altă parte, persoanele vizate vor fi mai bine informate cu privire la modul în care datele lor private sunt stocate şi prelucrate (articolul 15). Mai mult, procesatorii de date trebuie să informeze persoanele vizate în detaliu despre prelucrarea datelor şi despre modul în care sunt distribuite sau achiziţionate.

În afară de transparenţă, GDPR oferă cetăţenilor mai mult control asupra modului în care sunt utilizate datele lor. Articolul 17 enumeră condiţiile în care pot solicita ştergerea datelor din bazele de date comerciale sau aşa-numitul "drept de ştergere".

Pentru companii, o vizită a auditorului pentru protecţia datelor ar putea deveni şi mai înspăimântătoare decât o vizită a inspectorului fiscal. O nerespectare intenţionată sau repetată a principiilor stabilite de GDPR va conduce la amenda de până la 20 de milioane de euro sau până la 4% din cifra de afaceri anuală a societăţii/companiei.

Chiar dacă regulamentul, protejează doar persoana vizată în cadrul UE, acoperirea GDPR este, în practică, globală. Pentru început, procesatorii de date care se află în afara UE şi gestionează informaţiile personale ale rezidenţilor UE vor trebui să respecte această procedură.

De asemenea, UE inovează prin faptul că acum face legătura între fluxurile de date şi fluxurile comerciale: orice ţară care doreşte să semneze un acord comercial cu UE va trebui să se înscrie în respectarea GDPR. În ultimul deceniu, SUA a devenit poliţia economică mondială, sancţionând băncile cu sume enorme pentru nerespectarea reglementărilor privind spălarea banilor. Cu GDPR, UE va deveni campiona mondială a protecţiei datelor?

• Scapă blockchainurile de GDPR ?

"Blockchain" este o tehnologie care permite tranzacţii rapide, securizate şi descentralizate, sursa Wikipedia.org.

GDPR a fost iniţial propusă de Comisia Europeană în 2012, cu un accent iniţial pe serviciile cloud şi pe reţelele sociale, într-un moment în care blockhainul nu era un cuvânt cunoscut.

La prima vedere, s-ar putea crede că există o contradicţie directă între GDPR şi blockchain. De exemplu, printre numeroasele principii stabilite în GDPR, "dreptul la ştergere" pare să fie în mod deosebit în contradicţie cu natura imuabilă, care, în limbajul comun, se află în centrul tehnologiei blockchain.