Colaborarea dintre mediul privat, autorităţi şi societatea civilă - esenţială pentru implementarea strategiei de decarbonizare a economiei

Colaborarea dintre mediul privat, autorităţi şi societatea civilă este esenţială pentru implementarea strategiei de decarbonizare a economiei, au subliniat participanţii la cea de-a XXVI-a ediţie a dezbaterii "SustainAbility Talks", organizată de Ambasada Sustenabilității în România. Uniunea Europeană are ca obiectiv până în 2050 neutralitatea climatică.

Florin Spătaru, Ministrul Economiei, a menţionat: "Din perspectiva acestui obiectiv strategic - sustenabilitate, decarbonizare, noua industrializare - România trebuie să facă paşii necesari pentru a asigura acele jaloane pe care le avem. Cum putem să facem asta? Prin investiţii". Oficialul a dat ca exemplu industria auto: "Am avut discuţii cu cei doi mari producători - 28% din PIB vine din sectorul auto. [...] Vom avea şi investiţii în industria bateriilor într-o mega fabrică. Lucrăm la proiect, urmează să fie finaliza".

Schimbările aduse de procesul decarbonizării economiei româneşti încep să se resimtă şi la nivelul finanţărilor acordate pentru investiţii în toate domeniile.

"Din luna ianuarie a acestui an, toate investiţiile pe care le sprijinim sunt neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon şi, începând cu 2025, 50% din volumul nostru anual de investiţii din Europa va fi alocat investiţiilor verzi", a declarat Lara Tassan Zanin, Directorul Reprezentanței Grupului Băncii Europene de Investiții în România, adăugând: "Avem tendinţa, uneori, să polarizăm lucrurile în România, să spunem că responsabilitatea este a sectorului privat sau a sectorului public. De fapt, este responsabilitatea ambelor părţi. Această importantă tranziţie verde nu va avea loc fără implicarea ambelor sectoare."

Lara Tassan Zanin consideră că un alt aspect important este legat de capacitatea de producţie de energie regenerabilă şi modul în care ea va fi absorbită în sistemul naţional de transport: "Am semnat cu Transelectrica un acord privind furnizarea de servicii de consultanţă prin care îi vom ajuta să simplifice procedura de aprobare a proiectelor".

Efectele tranziţiei spre o economie verde încep deja să se vadă în mediul economic din România, un exemplu în acest sens fiind combinatul siderurgic Liberty Galaţi.

"Avem strategia Green Steel, parte a unei viziuni extrem de ambiţioase de a avea o companie neutră din punct de vedere climatic până în 2030. Vom reuşi acest lucru prin investiţii de aproape un miliard de euro doar la Galaţi, care includ două cuptoare cu arc electric care să facă tranziţia de la utilizarea combustibililor fosili către energie electrică, ceea ce va duce inevitabil la o reducere a emisiilor de carbon cu 80%. Vorbim şi de o componentă a acestei investiţii care se referă la economia circulară, pentru că vom folosi o cantitate mult mai mare de deşeuri de oţel", a declarat Adrian Mărgărit, Head of Strategic Projects, Liberty Central and East Europe, adăugând că, în aceste condiţiii, producţia anuală de oţel va creşte la patru milioane de tone.

Pentru ca strategia decarbonizării economiei româneşti să aibă succes, experţii sunt de părere că toţi actorii implicaţi, atât din mediul privat, cât şi din sectorul public, trebuie să ia măsuri imediate.

Prof. Dr. Barbara Lenz, fost director în cadrul DLR - Institutul de Cercetare în Transporturi din Berlin, Membru al Comitetului misiunii UE privind orașele neutre și inteligente din punct de vedere climatic și Membru al Comisiei de Experți pentru Raportul de Monitorizare "Energia Viitorului" al Guvernului Federal German, a menţionat: "Dacă ne propunem obiective prea îndepărtate, dacă vrem să ajungem la neutralitate din punct de vedere climatic în 2040 sau 2050, toată lumea va fi de acord. Ne vom gândi că avem mult timp disponibil, că vom găsi tehnologiile necesare, dar nu vom reuşi să ajungem la neutralitate. Dacă spunem însă că trebuie să atingem acest obiectiv în opt ani, atunci trebuie să începem să luăm măsuri acum şi aceasta a fost ideea din spatele orizontului de timp 2030. Este cu siguranţă o mare provocare, pentru că nu este doar despre tehnologie, ci despre schimbarea modului de gândire şi a comportamentului oamenilor".