Colonizarea altor planete, de la utopie la acţiuni concrete

Colonizarea spaţiului extraterestru a devenit o chestiune extrem de serioasă, discutată la cel mai înalt nivel. Miliarde de euro sunt investiţi în cercetări pe această temă, care în secolul XX părea a fi doar o utopie a autorilor de literatură SF. Specialiştii NASA cercetează cu insistenţă spaţiul în căutarea unei planete, care să ofere condiţii de viaţă similare cu cele de pe Terra şi care să se afle şi la o distanţă rezonabilă. Mai multe state puternice, în special SUA, Rusia şi Japonia, sunt interesate de acest subiect, deşi niciun conducător nu a "îndrăznit" până acum să vorbească deschis despre colonizarea extraterestră, lăsând acest lucru pe seama futurologilor şi a oamenilor de ştiinţă. Chiar şi aşa, sume consistente de la buget sunt alocate pentru cercetarea spaţiului dar şi pentru proiectarea şi construirea de navete cosmice. Colonizarea este privită şi ca o soluţie pentru continua creştere a populaţiei planetei noastre, resursele energetice şi de hrană fiind tot mai puţine.

Privit ca un "guru" în acest domeniu, cunoscutul astrofizician britanic Stephen Hawking consideră că pentru omenire este vital să colonizeze spaţiul: "Va fi destul de dificil să evităm dezastrul pe Terra în următorii o sută de ani, fără să mai vorbim de următoarea mie, sau milioane de ani. Rasa umană nu ar trebui să-şi ţină toate "ouăle" într-un coş, sau pe o planetă. Dacă putem evita un dezastru în următoarele două secole, specia noastră ar trebui să fie în siguranţă, pe măsură ce ne răspândim în spaţiu. Singura noastră şansă de supravieţuire pe termen lung este să nu mai rămânem pe planeta Pământ şi să ne răspândim în spaţiu". Declaraţiile lui au fost îndelung comentate, destul de puţini fiind aceia care l-au contrazis. Există însă voci care susţin că specia umană nu este încă pregătită pentru o asemenea aventură, Charlie Stross, cunoscut scriitor de SF, considerând că aventura spaţială va fi la îndemâna roboţilor: "Ideea oamenilor care călătoresc dintr-un sistem solar în altul în căutarea unor planete cu o atmosferă formată din oxigen, care să aibă apă din belsug şi eventual să fie lipsite de germeni extratereştri este o pură utopie. Viitorul aparţine roboţilor sau, în cel mai fericit caz, cyborgilor, organisme mixte umano-robotizate capabile de călătorii interstelare îndelungate". Specialiştii NASA au şi o altă explicaţie: aceştia afirmă că din cauza radiaţiilor puternice din spaţiul extraterestru acesta produce infertilitate şi practic rasa nu s-ar putea perpetua într-un astfel de mediu.

Până să se ajungă la acest punct, cercetătorii trebuie să găsească o planetă "soră", care să ofere aceleaşi condiţii de viaţă. După lungi studii, la începutul acestei luni specialiştii de la NASA au precizat că numărul planetelor potenţial locuibile descoperite până în prezent a ajuns la trei. Potrivit AFP, este pentru prima dată când sonda americană Kepler, lansată în martie 2009 şi echipată cu un telescop puternic, confirmă prezenţa unei planete care orbitează în jurul unei stele - alta decât Soarele - şi ale cărei caracteristici sunt propice apariţiei vieţii. Această confirmare semnifică faptul că astronomii de la NASA au asistat cel puţin de trei ori la trecerea acestei exoplanete prin faţa stelei ei. Ei nu sunt însă în măsură să afle dacă aceasta adăposteşte deja forme de viaţă, ci doar să confirme faptul că acele condiţii care sunt necesare pentru dezvoltarea vieţii sunt întrunite pe planetă. Astfel de planete se află la o distanţă potrivită de steaua lor pentru a permite prezenţa apei în stare lichidă. În plus, temperaturile şi atmosferele lor sunt propice apariţiei vieţii şi dezvoltării acesteia. Planeta, cu o masă de 2,4 ori mai mare decât cea a Terrei, se află la o distanţă de circa 600 de ani lumină şi efectuează o rotaţie completă în jurul stelei sale în 290 de zile. Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată dacă planeta este de natură telurică, gazoasă sau lichidă. Lansată în martie 2009, sonda Kepler are misiunea de a căuta planete asemănătoare Terrei, care pot să adăpostească viaţa, observând peste 100.000 de stele asemănătoare Soarelui din sistemul nostru solar. Pe de altă parte, astronomii de la Universitatea din Puerto Rico au postat pe internet un clasament, în funcţie de probabilitatea de a putea fi locuite, al celor 47 dintre cele aproape 700 de exoplanete descoperite, din 1995, de diverse echipe de astronomi, pe primele două locuri aflându-se HD 85512b şi Gliese 581d.