Comerţul exterior: cifrele record dezechilibrează şi mai tare balanţa comercială

Exporturile au atins în iunie cea mai mare valoare lunară înregistrată după 1990: peste 1,6 miliarde de euro, arată cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică. Importurile au urcat şi ele la un nivel record al ultimilor 14 ani, depăşind 2,2 miliarde de euro. Pe primele şase luni, exporturile au avansat cu 20%, la 9 miliarde de lei. Importurile au crescut ceva mai rapid, cu 22%, ajungînd la aproape 12 miliarde de euro. Deficitul comercial acumulat în prima jumătate a anului se ridică la 3 miliarde de euro, fiind mai mare cu 28% faţă de perioada similară a anului trecut. În iunie, deficitul comercial s-a menţinut la un nivel ridicat, depăşind 600 de milioane de euro.

• Dijmărescu: deficitul comercial nu este un motiv de îngrijorare

"Considerăm că deficitul comercial nu reprezintă un motiv de îngrijorare pe termen mediu, el fiind finanţat pe căi sănătoase, reprezentate de transferurile de capital în contul fondurilor de pre-aderare şi intrările nete de investiţii directe de capital", afirmă ministrul delegat pentru comerţ, Eugen Dijmărescu. Oficialul guvernamental susţine că importul este încurajat, pe lîngă factorii consacraţi (creşterea economică, creşterea veniturilor populaţiei şi a investiţiilor din fonduri proprii), de fluxul fondurilor de pre-aderare de la Uniunea Europeană, precum şi de creşterea investiţiilor directe de capital (însumînd intrări de 845 milioane de euro în primele cinci luni ale anului 2004).

Fluxul de fonduri de pre-aderare se reflectă în proporţie însemnată în importuri de mărfuri şi servicii, iar investiţiile directe reprezintă în mare parte aport în natură, respectiv echipamente pentru producţie, explică Dijmărescu.

• Seceta din 2003 îşi arată încă efectele: importuri agro-alimentare de peste 800 milioane de euro, de la începutul acestui an

Ministrul delegat pentru comerţ afirmă că deficitul de producţie agricolă de anul trecut a dus la creşterea importurilor şi în prima parte a acestui an. Importurile de completare s-au ridicat la 848 milioane de euro în perioada ianuarie-iunie 2004.

Pe de altă parte, Eugen Dijmărescu afirmă că exporturile româneşti de produse şi servicii informatice sînt subevaluate şi trebuie ca metodologia de înregistrare a exporturilor de asemenea produse, care nu se face exclusiv prin trecerea prin vamă, să fie perfecţionată. Valoarea anuală a exportului produse şi servicii informatice este cuprinsă între 500 milioane pînă la 1 miliard de euro, spune Dijmărescu.

"Este bine că avem aceste recorduri în comerţul exterior, dar trebuia ca ele să fie însoţite de o scădere a deficitului comercial", afirmă Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor (ANEIR). "Nu trebuie să ne «îmbătăm» cu cifrele statistice, mai ales că exportăm în cea mai mare parte materii prime şi forţă de muncă", a adăugat domnia sa.

Oficialul ANEIR afirmă că instrumentele pentru stimularea exporturilor, cu excepţia celor derulate prin "Eximbank", nu au funcţionat în prima parte a anului. El spune că din cele 425 miliarde de lei alocate de la buget pentru primele destinate exporturilor de produse agricole a fost utilizat doar un miliard de lei, iar din suma de 100 de miliarde de lei destinată sectorului IMM au fost folosite decît 2 miliarde de lei.

• Exporturi de 1,3 miliarde de euro în metalurgie

Metalurgia a fost sectorul cu cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte exporturile. Acestea au totalizat pe primele şase luni 1,3 miliarde de euro şi au înregistrat o creştere cu 38,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Relansarea exporturilor din sectorul metalurgic s-a datorat faptului că în prima parte a acestui an a crescut producţia combinatelor de la Reşita, Cîmpia Turzii şi Hunedoara, care anul trecut au lucrat la un nivel foarte scăzut. O majorare semnificativă a producţiei a înregistrat şi combinatul "Ispat Sidex". Exporturile de produse metalurgice au fost stimulate şi de majorarea preţurilor pe piaţa externă. În aceste condiţii, ponderea metalurgiei în structura exporturilor a urcat în ultimul an de la 13% la 15%.

O majorare semnificativă, cu 36%, au înregistrat şi exporturile de maşini şi echipamente, care au valorat pe primele şase luni 1,6 miliarde de euro. Aceste exporturi reprezintă 18% din total, faţă de 16%, la jumătatea anului trecut.

În schimb, confecţiile textilele şi încălţămintea, produse în proporţie de peste 90% în sistem lohn, mai asigură doar 29% din totalul exporturilor, faţă de 33%, în iunie 2003. Exporturile de confecţii şi textile au crescut cu 8,7%, la 2 miliarde de euro, iar cele de încălţăminte s-au diminuat cu 3,2%, la 607 milioane de euro.

• Importurile de mijloace de transport au ajuns la 1 miliard de euro

Importurile de mijloace de transport au avut cea mai accelerată creştere în prima jumătate a acestui an. Acestea s-au majorat cu peste 80%, ajungînd la un miliard de euro. Această dinamică este reflectată şi de datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România, care indică pe primul semestru o creştere cu 38% a vînzărilor de autovehicule din import, atît în ceea ce priveşte autoturismelele, cît şi vehiculele comerciale şi autobuzele.

Importurile de maşini şi echipamente s-au ridicat pe primele şase luni la 2,7 miliarde de euro. Ele reprezintă aproape 23% din total importuri şi s-au majorat cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut.