COMISARUL KARMENU VELLA PENTRU ROMÂNIA: "Puteţi atinge ţinta de 50% reciclare deşeuri municipale până în 2020"

Comisarul European pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit, Karmenu Vella, a declarat că România deţine toate instrumentele necesare pentru a atinge pragul de 50% reciclare deşeuri municipale până în 2020, cea mai importantă dintre soluţiile oferite fiind implicarea cetăţenilor în acest proces prin colectarea "door to door".

Asociaţia Planeta Verde şi Intersemat au adus la Bucureşti mesajul Comisarului în cadrul celei de-a treia conferinţe anuale a Societăţii Europene a Reciclării care s-a ţinut la Snagov.

Cea de-a treia conferinţă anuală a Societăţii Europene a Reciclării s-a desfăşurat anul acesta în contextul în care România şi-a asumat faţă de Uniunea Europeană atingerea ţintei de reciclare a deşeurilor municipale în proporţie de 50% până în 2020. În acest moment ţara noastră a atins pragul de 3%.

"Este pentru a treia oară când Asociaţia Planeta Verde reuşeste să pună la un loc reprezentanţi ai industriei şi ai autorităţilor locale cu experţii de mediu din România şi de la Bruxelles. Suntem onoraţi de mesajul transmis de Comisarul Vella României. Ca reprezentanţi ai societăţii civile ne vom îndrepta toate eforturile pentru a îmbunătăţi sistemul de management al deşeurilor din România prin inovaţie, educaţie şi implicare", a declarat Mihaela Papazu, Director Executiv al Asociaţiei Planeta Verde.

Tema conferinţei a fost reprezentată de transformarea Europei în economie circulară ceea ce reprezintă un nou tip de gândire economică prin transformarea deşeurilor în resurse care pot fi reutilizate pentru a genera creştere economică, pentru revitalizarea industriei europene şi crearea de noi locuri de muncă.

"Economia verde a devenit una dintre priotităţile mele pentru că protejează mediul înconjurător şi ajută economiile Uniunii Europene să devină competitive. Pentru îndeplinirea acestor obiective trebuie să ne asigurăm că avem un management al deşeurilor eficient, generat de o legislaţie foarte bine pusă la punct. Ţări precum România vor putea beneficia cel mai mult de pe urma acestui sistem. România nu începe acest proces de la 0, a dovedit deja că poate face performanţă în domeniul energiei regenerabile", a declarat Karmenu Vella, Comisar European pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit.

Necesitatea unei legislaţii ferme în domeniu a fost confirmată şi de participanţii la conferinţă care au reprezentat ramuri diverse din managementul deşeurilor cum ar fi colectare, salubritate, reciclare, tratare deşeuri.

"Sistemul de management al deşeurilor nu e atât de complicat cum ni se pare la prima vedere. Utilizând componenta de educaţie şi implicarea activă a cetăţenilor, crearea de noi locuri de muncă si valoarea economică rezultată din reutilizarea şi reciclarea deşeurilor ajungem la concluzia că putem să atingem ţinta de 50%, doar să avem bunăvoinţa de a face lucrurile să se întâmple. Dacă unii actori nu vor să se implice, probabil că obiectivele lor sunt diferite faţă de cele ale cetăţenilor. Ne trebuie şi nouă un DNA al Mediului", a declarat Ionuţ Georgescu, Director General Intersemat.

Unul dintre subiectele importante ale conferinţei a fost adus în discuţie de Piotr Barkczak reprezentant al Policy Office on Waste din cadrul Comisiei Europene care s-a referit la regândirea ambalajelor puse pe piaţă de către producători astfel încât să fie din ce în ce mai uşor de reciclat şi reutilizat. Acesta a menţionat trei principii de care ar trebui să se ţină cont pentru regândirea ambalajelor la nivel european: să fie create din cât mai puţin plastic nereciclabil, să prezinte un grad mare de refolosire şi reciclare şi să fie cât mai puţin toxice.

La finalul evenimentului reprezentanţii industriilor au completat o listă de soluţii concrete pentru Ministerul Mediului şi pentru Comisia Europeană, cu privire la domeniul reciclării deşeurilor municipale. Cele mai importante cinci recomandări sunt schimbarea urgentă a modului în care se dau autorizaţiile de mediu, stimularea iniţiativlor private prin finanţările generate de taxa la groapă. Doar în primul an se pot investi 100 de milioane de euro în sortare, reutilizare şi reciclare din această taxă. Se doreşte, de asemenea, introducerea unui sistem informatic de trasabilitate a deşeurilor şi mplicarea mai activă a producătorilor sau a operatorilor economici responsabili de component de educaţie, conştientizare şi implicare, precum şi un control mai riguros din partea autorităţilor locale al tuturor operatorilor economici implicaţi în mod real în sistem.