Comisia Europeană a redus drastic estimările pentru economia României

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene include estimări care pun sub un mare semn de în­trebare atât politica monetară a BNR cât şi politica fiscală şi bugetară a guvernului.

Pe fondul unei reduceri a estimării creşterii economice din zona euro până la 2,1% în 2018, de la 2,3% în prognoza de primăvară, creşterea PIB-ului ţării noastre a fost redusă până la 3,6%, de la 4,5% (vezi tabelul).

Temperarea consumului privat şi adâncirea deficitelor externe sunt principalii factori care influenţează negativ performanţa economiei, conform analizei de la CE.

În 2019, CE estimează că economia va accelera până la 3,8%, o estimare cu 0,1 puncte procentuale sub cea din primăvară, pentru a reveni la 3,6% în 2020.

Temperarea semnificativă a creşterii economice va avea loc în condiţiile unei reduceri a şomajului, dar şi a presiunilor inflaţioniste.

În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste, CE consideră că atenuarea lor va fi determinată de slăbirea cererii interne.

Conform prognozei Comisiei Europene, rata inflaţiei, determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, va fi de 4,3% în 2018, iar apoi se va reduce până la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020.

Diferenţa dintre creşterea preţurilor raportată de INS şi Eurostat este semnificativă (vezi graficul), iar aceasta indică o depăşire consistentă a recentelor prognoze de la BNR pentru sfârşitul anului.

În 2018, rata inflaţiei publicată de INS a fost, în medie, mai mare cu 0,7 puncte procentuale faţă de creşterea anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum publicat de Eurostat.

Diferenţa medie s-a redus în ultimele trei luni până la 0,3 puncte procentuale, dar chiar şi în aceste condiţii, estimarea de 3,5% a inflaţiei din 2018, reafirmată în ultimul raport asupra inflaţiei de la BNR, se află sub semnul întrebării.

În raportul CE se mai arată că "preţurile volatile ale alimentelor şi persis­tenţa preţurilor ridicate pe pieţele internaţionale ale materiilor prime pot determina creşterea în continuare a deficitului de cont curent".

Pentru 2018, estimarea de toamnă a CE privind deficitul contului curent a fost revizuită semnificativ, până la 4,2% din PIB, de la 3,6%, pe fondul unui deficit comercial de 6,7% din PIB, iar dezechilibrul extern se va adânci şi mai mult în 2020, până la un deficit al contului curent de 4,5% din PIB, în condiţiile unui deficit comercial de 8%.

Un factor major al adâncirii dezechilibrelor externe îl reprezintă menţinerea tendinţei de creştere a salariilor peste ritmul de creştere al productivităţii, care va conduce la reducerea competitivităţii externe, cu efecte negative asupra exporturilor.

În ceea ce priveşte consumul privat, considerat motor principal al creşterii, reducerea acestuia va avea loc pe fondul "inflaţiei ridicate persistente" şi a atenuării "efectelor politicilor de creştere a venitului disponibil".

O parte importantă a prognozei CE pentru România este dedicată deficitului bugetar, estimat la 3,3% din PIB în 2018 şi 3,4% în 2019, semnificativ peste pragul de 3% din Pactul de Stabilitate.

Deosebit de îngrijorătoare este, însă, prognoza pentru 2020, când se estimează un deficit bugetar de 4,7% din PIB, pe fondul cheltuielilor sociale. Comisia Europeană arată că majorarea punctului de pensie este principalul factor al creşterii dezechilibrului bugetar, tendinţa fiind atenuată în 2018 de nivelul scăzut al investiţiilor.

În aceste condiţii, deficitul structural al bugetului de stat va creşte până la 3,4% din PIB în 2019, de la 3,3% în anul curent, şi până la 4,6% în 2020, iar datoria publică va creşte până la 38,2% în 2020, de la 35,1% în 2018.

CE a subliniat că prognoza pentru economiile din Europa are un grad ridicat de incertitudine, în condiţiile în care există numeroase tendinţe al căror efect negativ concertat se poate amplifica.

Guvernul de la Bucureşti, prin vocea ministrului de finanţe Eugen Teodorovici, şi-a exprimat neîncrederea în prognozele CE.

"Ne menţinem mai departe acelaşi punct de vedere, că va fi o creştere economică aşa cum am prognozat", a declarat Teodorovici. "Istoria ne arată că noi am avut dreptate de-a lungul timpului", a fost concluzia ministrului de finanţe.

Ultimele estimări ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză arată că Produsul Intern Brut va creşte cu 5,5% în 2018 faţă de anul precedent, va accelera până la 5,7% în 2019 şi 2020 şi va avansa cu 5% în 2021 şi 2022.

Diferenţele sunt semnificative faţă de cele ale organizaţiilor internaţionale (vezi graficul 2).

În curând vom afla cât de realist este optimismul autorităţilor guvernamentale.