Comisia Europeană cere aderarea României la spaţiul Schengen

Comisia Europeană cere Consiliului să dea undă verde "cât mai curând posibil" aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen, informează HotNews.ro. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spaţiul Schengen, întrucât este "o aşteptare legitimă" şi "o obligaţie legală pentru acele ţări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare", arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.

"Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România şi Croaţia şi să le integreze în spaţiul Schengen. Bulgaria şi România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 şi 2011. În ceea ce priveşte Croaţia, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croaţia a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condiţiile "

De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare, notează sursa citată.

"Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spaţiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croaţia şi Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen", arată un comunicat al Comisiei Europene.

Vicepreşedintele desemnat pentru Promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.

"Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea şi mobilitatea cetăţenilor UE, sporind în acelaşi timp rezistenţa Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic şi mai sigur. "

"Libertatea de a circula, de a trăi şi de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii ţin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize şi provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri şi servicii, indiferent de circumstanţe pentru a ne reconstrui economiile şi pentru ca noi să ieşim mai puternici împreună ", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulaţie, UE se bazează pe detaşarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se aşteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă şi poliţişti de frontieră până în 2027, informează HotNews.ro.

De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informaţii pentru înregistrarea intrărilor şi ieşirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranţilor.

"Sistemele IT de ultimă generaţie vor îmbunătăţi gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea poliţienească îmbunătăţită şi gestionarea comună a migraţiei vor contribui la consolidarea spaţiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea şi guvernanţa pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim şi să reacţionăm mai bine şi mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor. ", a spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

Ce îşi propune noua stretegie Schengen

Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfăşurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaţionale pentru gestionarea frontierelor şi a migraţiei până în 2023; şi o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză şi a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migraţia şi azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizaţie.

Consolidarea internă a spaţiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa securităţii este crucială pentru a susţine şi a compensa absenţa controalelor la frontierele interne. Noile iniţiative vor include un Cod de cooperare poliţienească al UE; modernizarea cadrului "Prum" pentru schimbul de informaţii privind ADN-ul, amprentele digitale şi înregistrarea vehiculelor; şi extinderea utilizării informaţiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migraţia şi azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migraţiei, un element important pentru buna funcţionare a spaţiului Schengen.

Îmbunătăţirea pregătirii şi guvernanţei: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare şi monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârşitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistenţa Schengen la ameninţări grave, asigurând o coordonare strânsă şi introducând garanţiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanţă. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgenţă care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.

Mărirea spaţiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spaţiul Schengen. Aceasta este atât o aşteptare legitimă, cât şi o obligaţie legală pentru acele ţări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

În acest moment spaţiul Schengen este compus din toate ţările UE, cu excepţia Bulgariei, României, Croaţiei, Ciprului şi Irlandei. De asemenea, include patru ţări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.