Comisia Europeană doreşte o piaţă unică a Apărării

Comisia Europeană doreşte crearea unei pieţe unice în domenil apărării, ce va include stabilirea şi securizarea lanţurilor de aprovizionare a industriei de apărare la nivelul blocului comunitar, cartografierea, monitorizarea, prioritizarea comenzilor, precum şi facilitarea exporturilor intra-UE, potrivit unui document consultat de Euractiv. Obiectivul "realizării unei pieţe unice şi eficiente a apărării" apare în concluziile provizorii ale summitului şefilor de stat şi de guvern de săptămâna viitoare, documentul consultat de sursa citată care arată că "strategia de securitate a aprovizionării fiecărui stat membru ar trebui să integreze treptat dimensiunea europeană şi să profite mai bine de unul dintre principalele atuuri ale Uniunii: piaţa unică".

Potrivit noului document, va fi adoptată o strategie industrială europeană de apărare (EDIS), care va avea drept scop creşterea cooperării în domeniul apărării şi flexibilizarea industriei.

Noua iniţiativă a apărut, după ce Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă responsabil şi cu apărarea, care a încercat să propună, la începutul toamnei, o lege privind producţia europeană de apărare, bazată pe planul American Defense Production Act, a anunţat amânarea acesteia pentru anul viitor şi demararea unor consultări cu părţile interesate.

Sursa citată menţionează că ideea cartografierii şi securizării lanţurilor de aprovizionare a câştigat amploare în urma crizei măştilor din timpul pandemiei de Covid-19. Ca şi în cazul echipamentelor medicale, capacitatea de producţie a industriei de apărare se bazează pe lanţurile de aprovizionare europene şi internaţionale şi, prin urmare, este expusă la riscuri care nu pot fi controlate de producătorii finali.

"Aceste riscuri pentru statele membre pot fi atenuate prin guvernanţă la nivel european ", explică Comisia Europeană.

În consecinţă, în vremuri de criză , "funcţionarea pieţelor internaţionale se deteriorează în general (control mai strict al exporturilor, creşterea cererii, probleme de transport, exploatarea dependenţelor etc.) şi aprovizionările pentru industria de apărare, inclusiv livrarea de produse şi servicii de apărare, pot fi afectate semnificativ sau chiar întrerupte", precizează experţii Comisiei în documentul citat.

În chestionarul său trimis părţilor interesate, Executivul european prezintă propria viziune privind cartografierea blocajelor, dar şi soluţiile pentru facilitarea transferurilor de echipamente de apărare în cadrul UE şi forţarea industriilor să acorde prioritate comenzilor urgente din partea statelor, mai degrabă decât comenzilor comerciale.

Aceste propuneri de reglementare au fost toate respinse, în primăvara acestui an, de Consiliul UE, în timpul negocierilor privind Acţiunea de sprijinire a producţiei de muniţie (ASAP), care urmăreşte să răspundă nevoilor Ucrainei şi ale statelor membre.

În legătură cu viitoarea strategie pentru industria de apărare, sursa citată mai arată că Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, consideră că UE ar trebui să ţină cont de nevoile militare ale Ucrainei. Numai că Uniunea Europeană nu dispune de competenţele necesare pentru na formula comenzi sau pentru a produce echipamente de apărare şi nici nu are mecanisme de prioritizare a comenzilor.

De aceea, Comisia subliniază că, la nivel european, "pot apărea tensiuni asupra unor componente sau materii prime specifice, iar comenzile de apărare nu sunt neapărat prioritare din cauza concurenţei cu sectorul civil" care "poate constitui un dezavantaj semnificativ".

În chestionarul trimis părţilor interesate, companiile de apărare sunt consultate în special cu privire la "un mecanism de acordare a priorităţii lanţurilor de aprovizionare pentru apărare faţă de lanţurile de aprovizionare civile în perioade de criză", pentru a afla dacă acest lucru ar putea oferi un avantaj semnificativ pentru robusteţea lanţurilor de aprovizionare pentru apărare.

"O europenizare a lanţurilor de aprovizionare" ar avea multe avantaje, explică Comisia, inclusiv "oportunităţi de afaceri multiple" , economii de scară, crearea de locuri de muncă cu înaltă calificare şi un avantaj tehnologic.

Documentul consultat de sursa citată mai arată: "O piaţă europeană de echipamente de apărare mai integrată şi mai competitivă ar permite bazei industriale şi tehnologice europene de apărare să valorifice economiile de scară, îmbunătăţind astfel eficienţa organizaţiilor sale industriale. Pe scena internaţională, un regim european de aprovizionare sigur poate constitui un avantaj comparativ major şi ar putea stimula achiziţiile din UE".

Alte măsuri menţionate in propunerea Comisiei Europene privesc crearea de stocuri de echipamente de întreţinere şi reparaţii, piese de schimb critice, muniţii, rezerve, capacităţi flexibile de producţie şi punerea în comun şi partajarea capacităţilor industriale specifice.

Se mai menţionează includerea securităţii aprovizionării ca cerinţă pentru proiectele finanţate din Fondul European de Apărare (FED) , precum şi scutirea de TVA pentru achiziţia în comun de servicii de întreţinere şi reparaţii.

Ca exemple de cooperare sunt citate şi iniţiativele Nordic Defense Cooperation (NORDEFCO) şi stocurile RescEU, o rezervă europeană de capacitate, în contextul protecţiei civile.