COMISIA EUROPEANĂ, ÎN RAPORTUL DE ŢARĂ: Datoria României va creşte gradual, generând riscuri

Nivelul datoriei ţării noastre, ca procent din PIB, urmează să crească gradual, generând riscuri de sustenabilitate a datoriei pe termen mediu, conform raportului Comisiei Europene privind România, care notează că de la mijlocul lui 2017, costurile de finanţare a datoriei publice au crescut.

Raportul, intitulat "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în privinţa îndeplinirii priorităţilor economice şi sociale", a fost publicat ieri de Comisia Europeană. Documentul subliniază: "Pe fondul deficitului structural primar ridicat şi presupunând că nu vor fi schimbări de politică economică, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă şi să depăşeas­că până în 2029 plafonul stabilit de UE, de 60% din PIB. Prin aderarea la reglementările fiscale existente, nivelul datoriei ar ajunge pe o traiectorie descendentă, în raport cu scenariul de bază, în care vor fi schimbări de politică economică".

Documentul arată că, la fel ca în anii precedenţi, cadrul fiscal naţional nu a fost respectat. Conform Consiliului fis­cal, bugetul pe 2018 este în flagrantă contradicţie cu reglementările fiscale stabilite prin Legea responsabilităţii fiscale. În particular, bugetul pe 2018 are ca ţintă un deficit de aproape 3% din PIB, ceea ce este în contradicţie cu reglementarea privind deficitul structural, se arată în raport.

Comisia Europeană avertizează că România nu a făcut vreun progres cu privire la cadrul fiscal, stabilirea salariului minim, implementarea legii privind venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

În raportul anunţat ieri, autorităţile de la Bruxelles menţionează că ţara noastră a înregistrat progrese limitate în domeniul colectării taxelor şi respectării obligaţiilor fiscale, al creşterii competenţelor în domeniul educaţiei, dialogului social, îngrijirii în ambulatoriu, prioritizării investiţiilor publice şi achiziţiilor publice.

Executivul comunitar arată că, de la debutul semestrului european, în 2011, 59% din recomandările specifice de ţară adresate României au înregistrat cel puţin "unele progrese", în timp ce 41% au înregistrat progrese "limitate" şi chiar "niciun progres".

Per ansamblu, România a făcut progrese în implementarea recomandărilor specifice de ţară începând din 2013, însă elanul pentru reforme pare să se fi diminuat în ultimii ani. "În mai multe domenii, acţiunile au încetinit şi chiar au fost inversate, astfel că este nevoie în continuare de eforturi pentru a atinge rezultate tangibile", potrivit Comisiei.

Pe partea de ajustare fiscală, Comisia subliniază că România a urmat o consolidare fiscală ce i-a permis să-şi atingă obiectivul pe termen mediu în 2014 şi 2015. "Cu toate acestea, începând din 2016, autorităţile au urmat o politică fis­cală expansionistă care a dus la o deviere semnificativă faţă de obiectiv", notează raportul.

Potrivit oficialilor europeni, progresele pe piaţa muncii din România şi reforma sistemului de asistenţă socială au stagnat după 2016.

Raportul scrie: "Salariul minim continuă să fie stabilit de guvern în mod ad-hoc, dialogul social rămâne ineficient, iar rolul unor instituţii importante a fost recent slăbit. Implementarea legii venitului minim de incluziune, adoptată în 2016, a stagnat şi acum se aşteaptă să intre în vigoare doar în luna aprilie 2019".

Executivul comunitar mai atrage atenţia că modul în care sunt elaborate politicile publice rămâne impredictibil. "Modificările legislative importante şi uneori complexe sunt adoptate în continuare fără o consultare adecvată a actorilor importanţi, în timp ce studiile de impact deseori lipsesc. Acest lucru a făcut ca, în multe cazuri, să fie nevoie de adoptarea unor modificări legislative adiţionale pentru a corecta efectele neintenţionate ale ordonanţelor de urgenţă adoptate din scurt. Declaraţiile publice contradictorii cu privire la viitorul reformelor importante contribuie şi ele la un climat general de impredictibilitate a procesului de elaborare a politicilor, ceea ce afectează în mod negativ mediul de afaceri", conform documentului.

• "Deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar"

România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă, iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private, arată Comisia Europeană.

Raportul Executivului comunitar precizează: "Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. Mai mult, măsurile care privesc Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanţă de urgenţă, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private".

Conform Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puţini inves­titori pe termen lung şi un climat de elaborare a politicilor instabil şi impredictibil.

Potrivit Comisiei, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale.

"Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea în ţară sau peste hotare, şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului", mai precizează raportul de ţară al CE.

• "Sistemul bancar va fi extrem de afectat de impozitarea activelor financiare"

Sistemul bancar din România va avea de suferit din cauza recent introdusei "taxe pe lăcomie", care va afecta semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi situaţia celor mai slabe, potrivit raportului.

La sfârşitul anului trecut, Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, conform Comisiei, care precizează: "Taxa este extrem de pro-ciclică şi ridică temeri legate de calibrare, deoarece inhibă mecanismul de stabilire a preţului în sectorul bancar. Pe baza analizelor preliminare, taxa va pune probabil la grea încercare stabilitatea financiară, afectând semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor şi va înrăutăţi şi mai mult situaţia băncilor mai slabe".

Impactul asupra profitabilităţii sectorului bancar pare să fie mult mai ridicat decât în alte state din UE care au introdus astfel de taxe în trecut, potrivit Executivului comunitar, care susţine că taxa va afecta, probabil, şi creditarea, va reduce flexibilitatea politicii monetare şi va limita mecanismul său de transmisie.