Comisia Europeană sprijină hub-ul umanitar din ţara noastră

Comisia Europeană a propus activarea mecanismului temporar de protecţie prin care va aloca 500 milioane euro pentru a face faţă consecinţelor devastatoare ale războiului din Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele CE, la finalul întrevederii pe care a avut-o ieri la Bucureşti cu preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Comisiei Europene a amintit şi despre instituirea cu ţara noastră a unui centru de ajutor umanitar pentru cetăţenii ucraineni, centru unde va fi direcţionat sprijinul primit din toate celelalte state membre ale Uniunii.

"În primul rând, vrem să ne asigurăm că le oferim refugiaţilor din Ucraina protecţie rapidă şi eficientă. De aceea, am propus ieri activarea unui mecanism temporar de protecţie care ne permite să oferim poporului ucrainean care fuge din calea războiului protecţie, oferindu-le cetăţenilor drepturi de reşedinţă, locuinţe, ceea ce este nu doar un gest de compasiune în vremuri de război, ci este datoria noastră morală, ca europeni. În plus, am emis ghiduri pentru a simplifica formalităţile la frontieră şi pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului să găsească mai rapid adăpost. În al doilea rând, oferim sprijin umanitar pentru a face faţă consecinţelor războiului, atât în ţară, cât şi în statele învecinate. 500 milioane de euro au fost alocate din bugetul Uniunii Europene pentru a face faţă consecinţelor devastatoare ale acestui război atroce", a spus Ursula von der Leyen.

Referitor la hub-ul umanitar din ţara noastră, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Lucrăm împreună pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a acestui centru. Acest centru va permite centralizarea ajutoarelor şi trimiterea lor şi în Ucraina, dar, după părerea mea, şi în Republica Moldova. Acest centru va funcţiona destul de mult timp. Noi credem că, din păcate, situaţia în Ucraina se va degrada în continuare, iar nevoia de ajutor va creşte semnificativ. În acest sens, vom lucra cu siguranţă în etape şi vom lucra împreună cu Comisia. Este un centru de logistică pentru ajutor umanitar care se va institui sub umbrela RescEU, deci sub umbrela ajutorului umanitar european. România va juca, evident, rolul de gazdă. Vom avea cea mai mare parte a sarcinilor pe care le vom îndeplini. Va începe să lucreze în etape, vom începe de la un centru care primeşte primele ajutoare şi se va dezvolta în continuare. În final, va fi o întreprindere foarte mare şi foarte complicată, fiindcă va lucra cu toţi actorii implicaţi în ajutor umanitar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru coridorul pe care se vor livra aceste ajutoare. Acest coridor va necesita negocieri şi cu autorităţile centrale din Ucraina şi cu autorităţile locale, dar şi cu cei care sunt acolo în stare de război, fiindcă aceste ajutoare, în definitiv, trebuie să ajungă şi în zonele unde există activitate militară şi unde civilii, de obicei, sunt în mare nevoie de ajutoare din afară. Aceste lucruri vor fi foarte complicate şi, până când acest centru va funcţiona la capacitate nominală, cu siguranţă vor trece câteva săptămâni, dar noi începem practic de astăzi pregătirile".

În ceea ce priveşte situaţia refugiaţilor de la frontiere, preşedintele Iohannis a precizat că ţara noastră va acorda ajutor oricărui refugiat din Ucraina şi că, în acest scop, autorităţile de la Bucureşti vor accesa Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi Fondul pentru gestionarea frontierelor şi viză.

În cadrul întrevederii de la Palatul Cotroceni cei doi oficiali au discutat şi despre necesitatea de decuplare a Uniunii Europene de la sursele de alimentare cu energie din Federaţia Rusă.

"Lucrăm pentru a ne diversifica sursele de energie. Într-adevăr, ne creştem aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (LNG) pentru a ne asigura că avem suficient gaz până la terminarea sezonului rece. Dorim să ne dublăm sursele de energie regenerabilă, care sunt cea mai inteligentă şi cea mai curată soluţie pentru a crea independenţă faţă de sursele de energie ruseşti. Trebuie să ne asigurăm independenţa faţă de gazul, petrolul şi cărbunele din Federaţia Rusă", a spus Ursula von der Leyen.

"Este nevoie de o abordare pe termen scurt, pentru a garanta aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre ale Uniunii. Este nevoie de o abordare pe termen mediu pentru a avea energie suficientă în aşa fel încât preţurile să nu explodeze şi să nu fie sufocată economia europeană. În cazul nostru, evident, trebuie să avem grijă ca aceste preţuri să nu sufoce economia românească. Şi, da, avem nevoie de o abordare pe termen lung. Este clar, şi subliniez, este clar că dependenţa Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

El a menţionat că ţara noastră trebuie să treacă spre independenţa energetică prin investiţii în regenerabile şi în sectorul nuclear civil.