COMISIA NAŢIONALĂ DE PROGNOZĂ: "Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă"

Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, arată analiza ipotezelor şi riscurilor privind evoluţiile macroeconomice viitoare ce stau la baza rectificării bugetare. Specialiştii de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) care au realizat analiza mai susţin că probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale condiţionată de mediul extern va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului în ultimele două trimestre şi la o contracţie economică mai mare decât cea estimată în prezent de -3,8% în 2020.

Potrivit documentului, comparativ cu situaţia existentă la momentul elaborării prognozei de primăvară în aprilie 2020, se constată câteva schimbări importante: (i) "continuarea stării de alertă în perioada iunie-august pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei"; (ii) "revenirea mai lentă a activităţii producţiei industriale, în corelaţie cu cererea externă"; (iii) "prezenţa condiţiilor meteo nefavorabile care au afectat productia vegetală începând din trimestrul al doilea".

"Acţiunea cumulată a acestor factori va determina o diminuare a activităţii economiei în semestrul al doilea, rezultatul fiind revizuirea în jos a dinamicii PIB cu circa 2 puncte procentuale pentru anul 2020, faţă de prognoza de primăvară, concomitent cu aplatizarea profilului trimestrial spre o formă intermediară între «V» şi «L»" (vezi grafic), arată analiza.

Potrivit ipotezei CNSP ce stă la baza graficului ataşat, scăderea mare din T2 2020 va fi recuperată în mare parte în T3 2021 (+ de peste 10% la PIB T2 2021 vs. T2 2020) în condiţiile unei activităţi normale şi a efectului de bază extrem de favorabil ca urmare a scăderii mari din T2 2020. Ulterior, potrivit prognozei CNSP, economia ar urma să revină la nivelul pre-pandemic la finele lui 2021 (PIB nominal de 1.149,1 miliarde de lei în 2021 vs. 1.141,4 miliarde de lei în bugetul iniţial pentru 2020, buget promulgat înainte de incidenţa pandemiei).

"O criză mai lungă şi mai amplă a pandemiei decât se anticipează în prezent va afecta perspectivele de creştere şi va cauza daune suplimentare companiilor şi locurilor de muncă. (...) Economia românească va accelera la ritmul potenţial în ultimele două trimestre ale anului 2021, după ce va cunoaşte un salt semnificativ în trimestrul al doilea (uşor peste 10%), determinat atât de nivelul activităţii, cât şi de un efect de bază pronunţat. Per ansamblu, redeschiderea mediului extern va influenţa pozitiv creşterea economică autohtonă în anul 2021 la 4,9%, urmând totuşi unui an precedent aflat într-o situaţie relativă de blocaj. Recuperarea este una prudentă în scenariul actual, comparativ cu potenţialul economic al anilor precedenţi, criza COVID lăsând urme la nivel structural, mai ales în sectorul companiilor mici şi mijlocii. Apetitul pentru investiţii va fi ridicat (+7,4%), fiind susţinut de programele guvernamentale şi de atragerea fondurilor UE", susţin economiştii Comisiei de Prognoză.

În orice caz, prezenţa riscului meteo nefavorabil ar putea afecta producţia vegetală în anul 2020 până la un impact de circa 0,5 puncte procentuale asupra contracţiei PIB-ului, mai arată documentul.

La nivelul anului 2020, pe partea ofertei sunt estimate reduceri ale volumului activităţii în industrie (-8,6%) şi agricultură (-7,1%), în primul caz criza Covid-19 conducând la o accentuare a tendinţei descendente în ultimele două trimestre, comparativ cu scenariul din primăvară, potrivit analizei.

În ceea ce priveşte riscurile la evoluţiei economiei, specialiştii CNSP arată: "Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată, precum sectorul auto, mijloace de transport, utilaje, echipamente. Probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale condiţionată de mediul extern va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului în ultimele două trimestre (din 2020 - n.r.), concomitent cu o scădere mai accentuată la nivel anual în jurul dinamicii de 4%".

Analiza subliniază că producţia industrială este afectată în special la nivelul activităţilor care au o pondere ridicată la export, fiind puternic dependentă de lanţurile de producţie europene. Industria a "contribuit" la contracţia trimestrială a PIB de 12,3% din T2 2020 cu mai mult de 3%.

"În condiţiile în care principalii parteneri comerciali europeni vor continua să înregistreze contracţii semnificative la nivelul producţiei industriale, revenirea producţiei autohtone va fi mai dificilă, dar efectele externe nefavorabile vor fi compensate de ajutoarele guvernamentale", arată documentul, unde se adaugă: "Un risc suplimentar, pe lângă cel indus de apariţia pandemiei, este aşteptat din partea sectorului agricol din cauza persistenţei secetei din prima parte a anului, cu efecte negative preponderent asupra culturilor de păioase".

Totodată, restricţiile de călătorie în străinătate pentru cetăţenii români pun în continuare presiune pe activitatea de transport aerian si cel rutier de persoane, ceea ce nu susţine o revenire consistentă în a doua parte a anului.

"În acest context, efectele la nivel macroeconomic au fost reevaluate, deşi incertitudinile privind evoluţiile economice şi financiare persistă şi sunt foarte ridicate. Viteza de recuperare a decelerării economice din trimestrul II pare să fie mai lentă decât s-a anticipat iniţial şi va evolua în concordanţă cu situaţia pandemiei", mai arată specialiştii CSNP.

Noul scenariu al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, ce are la bază o contracţie economică de 3,8%, ia în calcul extinderea perioadei pandemiei, cu o pantă de revenire graduală, în funcţie atât de traiectoria de recuperare a principalelor economii din zona Euro, cât şi de modificările comportamentale ale populaţiei privind consumul şi precauţiile companiilor de a investi.

Totodată, raportul CNSP mai arată că "susţinerea cererii interne prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor salariaţilor din sectoarele afectate de pandemie reprezintă un factor pozitiv constant pentru atenuarea declinului componentelor cererii (interne - n.r.), având ca rezultat, în baza ipotezelor actuale, o scădere a PIB-ului real cu 3,8% în anul 2020".

În ceea ce priveşte contextul extern, al principalului partener comercial al României, în prognoza interimară de vară Comisia Europeană estimează o scădere a economiei europene în 2020 cu 8,3% (faţă de estimarea de -7,4% în prognoza de primăvară) şi a celei din zona Euro cu 8,7%, în condiţiile în care economia zonei Euro a funcţionat sub capacitate cu circa 25-30% în perioada de aplicare a măsurilor stricte de izolare. Pentru al doilea trimestru, scăderea PIB-ului este mai pronunţată (de peste 13%), întrucât perioada de închidere a unor activităţi a fost mai lungă decât în trimestrul anterior, iar relaxarea măsurilor ce au fost adoptate a venit abia în luna mai, în mod treptat şi nu în toate statele membre.

Pentru economia românească, Comisia Europeană estimează o contracţie de 6% în acest an (una dintre cele mai puţin pronunţate din UE, alături de Polonia, Danemarca, Suedia şi Malta), urmată de o creştere de 4% în anul 2021. În profil trimestrial, scăderea a fost estimată pentru trimestrul al doilea la 11,9% (faţă de trimestrul anterior), urmată de creşteri de peste 2% în următoarele două trimestre, România fiind în situaţia de a evita o recesiune tehnică.

Pe latura cererii, CNSP estimează că formarea brută de capital fix se va reduce cu 3,5% faţă de anul precedent, fiind aşteptat un comportament investiţional restrictiv din partea mediului privat şi un impuls provenit din partea programelor de investiţii guvernamentale.

"Gradul ridicat de incertitudine ar putea influenţa deciziile referitoare la investiţii, însă rezultatele deosebite din sectorul construcţiilor, prognozate în creştere cu 5,8%, vor avea o influenţă pozitivă. Într-o măsură mai mică vor fi afectate cheltuielile cu consumul privat (-2,2%) care sunt susţinute de creşterea moderată a puterii de cumpărare (+1,1%) şi de înclinaţia spre consum a populaţiei. Cheltuielile cu consumul guvernamental (+4,3%) vor avea un impact pozitiv, ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern pentru controlul şi neutralizarea efec­telor pandemiei", mai arată documentul oficial (vezi tabel revizuirea evoluţiei PIB).