Comisia privind alegerile susţine că scrutinul a fost fraudat de Băsescu şi Boc, fiind implicate SRI şi DNA

Actualizare 15:02 Dragnea, după prezentarea raportului comisiei de anchetă: "Vom discuta în coaliţie sesizarea CCR privind Ministerul Public"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, astăzi, că va discuta cu şeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, posibilitatea sesizării CCR pe tema unui conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, pentru că procurorii au blocat accesul Comisiei privind alegerile la date care ar fi ajutat la soluţionarea anchetei, potrivit unei surse din presă.

Dragnea a spus, întrebat despre raportul Comisiei: "Este importantă noţiunea, că discutăm de un raport parţial, că practic acţiunea comisiei a fost blocată, dacă discutăm procedural este suspendată, pentru faptul că nu au venit cei care trebuiau să vină, că nu au primit de la Procurorul General ce au solicitat. Nu puteau merge până la capăt. O să adoptăm o hotărâre în Parlament (...), o să vorbesc astăzi cu dl. Tăriceanu să ne sfătuim, că trebuie să dăm curs solicitării Comisiei de a sesiza CCR cu privire la un conflict de natură constituţională".

(A.C.)

-------

Actualizare 14:09

Raportul preliminar al Comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 susţine că preşedintele de atunci, Traian Băsescu, şi Guvernul PD, în frunte cu Emil Boc, au favorizat fraudarea alegerilor, diferenţa dintre candidaţi fiind atât de mică încât acţiunile lor au influenţat rezultatul scrutinului, iar SRI şi DNA au favorizat ascunderea faptelor. Printre acuzaţiile aduse Executivului Boc este că a convocat o şedinţă de Guvern pentru a schimba din funcţie şefi de instituţii "noaptea ca hoţii", potrivit unei surse din presă.

Conform sursei, în capitolul intitulat "implicarea Instituţiei Prezidenţiale şi a Guvernului în favorizarea fraudării alegerilor", raportul arată că rolul ministrului Administraţiei şi Internelor în pregătirea şi organizarea alegerilor precum şi respectarea legilor în desfăşurarea procesului electoral este decisiv, în special prin prisma implicării prefecţilor şi administraţiei publice centrale în organizarea alegerilor. Membrii Comisiei fac astfel referire la revocarea ministrului PSD al Internelor, Dan Nica, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2009, ca urmare a rupturii alianţei PSD-PD. Ei susţin că acest gest a fost făcut cu intenţia fraudării votului.

"Instituţia prezidenţială reprezentată de Traian Băsescu (fost preşedinte al PD) a revocat la propunerea premierului Emil Boc (care deţinea şi funcţia de preşedinte PD) pe domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administraţiei şi internelor iar guvernul condus de Emil Boc a înlocuit în aceiaşi zi 20 de prefecţi cu persoane propuse de Vasile Blaga lider important al PD", se arată în raportul citat de News.ro.

El prezintă succesiunea faptelor prin care Dan Nica a fost revocat, după ce ar fi acuzat PD că pregăteşte autocare pentru turism electoral, iar Traian Băsescu a semnat imediat decretul, înlocuindu-l pe Nica cu Vasile Blaga. Raportul menţionează şi înlocuirea ulterioară a tuturor miniştrilor PSD cu miniştri PD.

"În aceeaşi dată 01.10.2009, premierul Emil Boc convoacă şedinţa de guvern care are loc începând cu ora 19.00 (imediat după apusul soarelui, "noaptea ca hoţii" !)", acuză Comisia.

Raportul arată că instituţiile statului au acţionat în favoarea fraudării alegerilor.

În raport se arată: "Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege".

Concluzia membrilor Comisiei este că "amploarea acţiunilor a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor", informează sursa.

Liderii PD sunt acuzaţi astfel de constituirea de grup infracţional organizat, fiind implicat inclusiv Traian Băsescu, fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu.

În raport se afirmă: "Faţă de aceste considerente, comisia urmează să trimită raportul parţial instituţiilor competente pentru ca acestea să acţioneze potrivit competenţelor legale astfel: Numai Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate decide dacă începe sau nu urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu. Deoarece faptele susmenţionate sunt săvârşite de foştii membri ai Guvernului în exerciţiul funcţiei lor, sunt aplicabile prevederile tezei întâi a alin.(2) al art.109 din Constituţie şi al DCCR 270 /2008, astfel că rămâne la latitudinea Preşedintelui României dacă cere urmărirea penală a foştilor membri ai guvernului care nu au în prezent calitatea de parlamentar: Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu şi Sorina Luminiţa Plăcintă".

"Rămâne la latitudinea Camerei Deputaţilor dacă cere urmărirea penală a domnului Cătălin Marian Predoiu, fost membru al guvernului care în prezent are calitatea de deputat", potrivit concluziilor.

Comisia acuză şi implicarea SRI şi DNA în "favorizarea fraudării alegerilor".

În raport se menţionează: "Aflarea adevărului în privinţa acuzaţiei publice de implicare a SRI şi DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenţei conducătorilor acestor instituţii în locuinţa domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost blocată, prin: refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că "există o anchetă în desfăşurare", refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că "există o anchetă în desfăşurare".

El menţionează şi refuzul Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Augustin Lazăr de a oferi răspunsuri cu privire la noaptea alegerilor.

"Comisia de anchetă nu a putut clarifica toate aspectele, activitatea fiind blocată de către persoanele susmenţionate. Comisia de anchetă va adopta raportul parţial pe care îl va prezenta Birourilor Permanente Reunite pentru a fi supus spre dezbatere plenului reunit al celor două camere pentru ca acesta să adopte ohotărâre care va reflecta conţinutul raportului parţial. Comisia de anchetă va pune Raportul parţial precum şi documentele care au stat la baza întocmirii acestuia, la dispoziţia Instituţiei Prezidenţiale, Guvernului României, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca aceste instituţii să poată adopta măsurile necesare, potrivit competenţelor ce le revin", se mai arată în raport.

Potrivit raportului întocmit de comisie, au fost, în cursul audierilor şi cercetărilor, identificate şi o serie de "deficienţe" în procesul electoral, precum: înscrierea alegătorilor care şi-au exercitat dreptul de vot şi pentru alegerea Preşedintelui Romaniei şi pentru Referendumul naţional pe un singur tabel electoral, nerespectarea procedurii de inmanare a buletinelor de vot pentru alegerea Preşedintelui Romaniei şi pentru Referendumul naţional de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, dispariţia unor buletine de vot, amplasarea unor cabine de vot in afara localului secţiei de votare, tolerarea comercializării de băuturi alcoolice in aria de protecţie a secţiei de votare, nesoluţionarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile; încercarea de influenţare a procesului de votare de către primari, viceprimari, reprezentanţi ai partidelor, observatori şi persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie, intrarea în cabine a mai multor persoane, utilizarea unor dosare incomplete cu materialele utilizate în secţiile de votare şi "altercaţii" şi "injurii" între oficialii electorali.

Membrii Comisiei afirmă că au identificat şi suspiciuni de vot multiplu, suspiciuni de turism electoral, tentative de fotografiere cu telefonul mobil a buletinului de vot in interiorul cabinei de votare şi staţionarea în secţiile de votare a unor persoane care nu aveau acest drept.

Potrivit sursei citate, raportul acuză că există sesizări cu privire la apartenenţa politică a unora dintre observatorii organizaţiilor non-guvernamentale şi a reprezentanţilor interni ai mass-media, precum şi a numărului mare de persoane pentru care se solicită acreditări de către unele organizaţii non-guvernamentale şi organizaţii mass-media, dar şi că reprezentanţii partidelor politice au transmis către presă, in ziua votării, "informaţii eronate din secţiile de votare, fără a fi confirmate de preşedintele BEJ sau de purtătorul de cuvant al BEJ".

În raport se mai subliniază: "Potrivit datelor comunicate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe perioada celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale au fost semnalate şi inregistrate un număr de 4516 incidente (pe perioada primului tur de scrutin au fost semnalate 2658 de incidente electorale din care 52,1% in mediul rural iar 47,9% in mediul urban. În timpul campaniei electorale şi în ziua premergătoare celui de-al doilea tur de scrutin au fost semnalate un număr de 905 incidente, din care 50% in mediul rural şi 50% in mediul urban. La acestea s-au adăugat 953 de incidente semnalate în data de 6 decembrie 2009)".

(A.C.)

------

Actualizare 13:51 Comisia privind alegerile solicită o lege pe tema comisiilor de anchetă şi "puteri de constrângere" privind audierile

Raportul preliminar al Comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 conţine o serie de propuneri pentru elaborarea unei legi care să reglementeze modul în care astfel de comisii vor funcţiona pe viitor, solicitând introducerea inclusiv a unor sancţiuni pentru persoanele publice care refuză participarea, dar şi includerea unor "puteri reale de constrângere" a acestora să vină la audieri.

Potrivit raportului Comisiei, citat de News.ro, CCR a emis trei decizii pe tema comisiilor de anchetă, prin care s-a "recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului", în sensul ca instituţia "să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă".

Această lege specială a comisiilor de anchetă ar trebui să conţină normele prevăzute în cele trei decizii ale CCR, emise în timpul funcţionării Comisiei privind prezidenţialele.

Un alt aspect solicitat de membrii Comisiei se referă la rezolvarea problemei refuzului persoanelor citate să fie audiate sau să ofere răspunsuri în scris.

În raport se arată: "Persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar. Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligaţia, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare".

În privinţa altor persoane care "pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului", participarea acestora este la latitudinea lor.

În raport se arată: "Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislaţiei cu Deciziile Curţii Constituţionale. Subliniem că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membri să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligaţi să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale)".

Membrii Comisiei afirmă că "rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe".

În raport se arată: "Propunem sancţionarea tuturor celor ce refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani. Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătăţirii legislaţiei în domeniile respective".

-----

Actualizare 13:35 PNL, despre raportul comisiei privind alegerile: "Nu putem valida punctul de vedere pe care PSD vrea să ni-l bage pe gât"

Liberalii au părăsit astăzi comisia parlamentară de anchetă privind prezidenţialele din 2009, refuzând să voteze raportul acesteia, după ce au solicitat amânarea votului pentru joi ca să aibă timp să îl citească şi să formuleze propriile concluzii, dar cererea le-a fost respinsă.

Senatorul PNL Daniel Fenechiu, membru al comisiei, a declarat, potrivit News.ro: "Cei trei membri din partea PNL în Comisia de anchetă au decis să se retragă şi să nu participe la votul final asupra Raportului. Motivele retragerii fiind faptul că majoritatea PSD ALDE a venit cu un Raport pe care nu vrea să îl discute, pe care vrea să îl supună la vot neţinâncont de solictarea noastră de a discuta punctul fiecare element al conluziei şi să amânăm adoptarea raportului pentru mâine (joi, n.r.) pentru ca şi noi să putem răspunde în scris la acele lucruri cu care nu suntem de acord. Am discutat o oră despre solictarea noastră de a discuta punctual şi de a amâna pe mâine votul. Propunerea noastră a fost respinsă (...) Nu putem să validăm un punct de vedere al PSD cu care PSD a pornit această anchetă şi pe care acum vrea să ni-l bage pe gât. Nu se poate".

(M.I.)

-------

Comisia de anchetă privind alegerile din 2009 se reuneşte, astăzi, pentru a începe discuţiile asupra raportului final, care va cuprinde concluziile audierilor şi dezbaterilor din ultimele luni, dar şi propuneri pentru modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte comisiile de anchetă, membrii ei considerând că nu există suficiente pârghii legale oferite parlamentarilor în acest caz, potrivit unei surse din presă.

Şedinţa Comisiei va începe la ora 11:00, conform News.ro.

Conform sursei, parlamentarii vor trebui să lucreze asupra raportului final cu privire la alegerile prezidenţiale din 2009, însă nu este sigur că ei vor reuşi să întocmească într-o singură şedinţă documentul. Activitatea Comisiei s-a încheiat fără a fi primite răspunsuri clare de la o serie de persoane implicate în alegerile din 2009, cum ar fi Gabriel Oprea şi Laura Codruţa Kovesi, care au refuzat participarea la audieri. Alte persoane implicate, precum fostul preşedinte Traian Băsescu, nici nu au mai fost citate.

Scopul Comisiei era de a afla dacă întâlnirea de acasă de la Gabriel Oprea din seara alegerilor din 2009 avea cum să influenţeze rezultatul scrutinului, fiind invitaţi reprezentanţi ai statului şi politicieni, dar şi dacă a existat vreo fraudă la alegeri, în special în diaspora, informează sursa.

Potrivit sursei citate, preşedintele Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, Oana Florea, a afirmat că raportul final al comisiei va cuprinde şi propuneri de modificare a legislaţiei, astfel încât un astfel de for să aibă pârghiile legale necesare pentru a-şi atinge obiectivul, existând posibilitatea să se impună şi sancţiuni pentru cei care refuză să vină la audieri.