Comitetul Naţional pentru Productivitate - înfiinţat cu sprijinul OCDE, în ciuda expertizei Comisiei Europene

Premierul Nicolae Ciucă a lansat ieri proiectul privind constituirea Comitetului Naţional pentru Productivitate în România, pe care l-a prezentat ca unul din instrumentele necesare aderării ţării noastre la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

"Ne întâlnim pentru a lansa un proiect de asistenţă al OCDE, având mare importanţă pentru România - instituirea Comitetului Naţional de Productivitate. Chiar dacă recomandarea Comisiei pentru instituirea unor astfel de structuri se adresează statelor membre din zona euro, România a decis să se alăture acestor state, având în vedere avantajele iniţiativei, de la analizele asupra productivităţii şi competitivităţii, la schimbul de bune practici care privesc metodologiile de lucru sau consultarea cu părţile interesate. Această structură, care va fi independentă, va efectua analize economice şi statistice, iar rezultatele le va comunica în spaţiul public prin intermediul unor rapoarte anuale. Avem nevoie de astfel de analize care să fundamenteze politici publice pentru creşterea economică sustenabilă şi pentru convergenţă. Pe de altă parte, rapoartele anuale vor fi utilizate de Comisie în procesul anual de monitorizare a politicilor, realizat prin semestrul european, şi vor permite abordarea unor teme rezultate din recomandările Consiliului. Evoluţiile demografice, productivitatea muncii, politica salarială, capacitatea economiilor de a asimila noi tehnologii, calitatea concurenţei din mediul de afaceri, dar şi competitivitatea externă reprezintă teme pe care statele membre ale Uniunii Europene le consideră drept factori relevanţi în ceea ce priveşte creşterea economică pe termen mediu. Pentru România, analiza investiţiilor ca motor al productivităţii trebuie efectuată nu doar accentuând pe formarea brută de capital fix sau pe volumul investiţiilor străine directe, ci suprapunând şi dimensiunea regională, fiind cunoscute diferenţele mari între zonele ţării noastre din aceste puncte de vedere. De asemenea, este nevoie de evaluarea productivităţii la nivelul sectoarelor şi firmelor, analizând productivitatea totală a factorilor. (...) Pe de altă parte, trebuie spus că pentru consiliile de productivitate, noi variabile vor trebui luate în considerare, precum următoarele: impactul pandemiei asupra lanţurilor de aprovizionare şi a lanţurilor valorice, inflaţia ridicată din anii 2022 şi 2023, impactul războiului din Ucraina asupra economiei mondiale, impactul noului mix energetic la nivel european asupra competitivităţii economiilor blocului comunitar, dar şi tensionarea relaţiilor dintre China şi ţările vestice", a declarat Nicolae Ciucă.

Argumentaţia şefului Guvernului este parţial inexactă, cum la fel este şi afirmaţia că doar statele din zona Euro au în acest moment consilii de productivitate.

Îl informăm pe premierul Nicolae Ciucă despre faptul că prin Recomandarea C349/1/20.09.2016, Consiliul European le solicita statelor membre ale Uniunii Europene să constituie la nivel naţional consilii de productivitate cu următoarele atribuţii:

"(a) diagnosticarea şi analiza evoluţiilor în materie de productivitate şi de competitivitate din statul membru în cauză. Analiza ar trebui să ţină seama de aspectele referitoare la zona euro şi la Uniune şi să abordeze factorii şi catalizatorii pe termen lung ai productivităţii şi competitivităţii, inclusiv inovarea, precum şi capacitatea de a atrage investiţii, mediul de afaceri şi capitalul uman şi de a aborda factorii legaţi de costuri, dar şi factorii care nu sunt legaţi de costuri, care pot afecta preţurile şi calitatea bunurilor şi serviciilor, inclusiv în raport cu concurenţii de la nivel mondial, pe termen scurt. Analiza ar trebui să se bazeze pe indicatori transparenţi şi comparabili.

(b) analiza independentă a provocărilor în materie de politici în domeniul productivităţii şi al competitivităţii şi, în cazul şi în măsura în care este prevăzut în mandatele naţionale ale acestora, evaluarea efectelor opţiunilor de politică, evidenţiind compromisurile politice făcute".

Este adevărat că în preambulul Recomandării Consiliului European este precizat că ea se adresează în special statelor membre din zona euro, dar în continuare se arată că şi "statele membre din afara zonei euro sunt încurajate să identifice sau să instituie organisme similare". "Statele membre din afara zonei euro care îşi declară intenţia de a da curs acestei recomandări ar trebui să aibă posibilitatea de a participa în condiţii egale la cooperarea privind consiliile pentru productivitate, sub toate aspectele sale. (...) Statele membre din zona euro sunt invitate să pună în aplicare principiile stabilite în prezenta recomandare până la 20 martie 2018. Până la 20 martie 2019, Comisia este invitată să elaboreze un raport intermediar privind progresele înregistrate, pe baza informaţiilor relevante transmise de toate statele membre, cu privire la punerea în aplicare şi caracterul adecvat al prezentei recomandări, inclusiv cu privire la necesitatea adoptării unor dispoziţii suplimentare. Raportul este însoţit, în cazul în care se justifică acest lucru, de o propunere în vederea adaptării prezentei recomandări", se arată în recomandarea respectivă.

Din informaţiile oferite de site-ul Comisiei Europene, reţinem că, pe lângă statele membre UE din zona Euro, dintre statele membre aflate în afara acestei zone au înfiinţat consilii naţionale de productivitate Danemarca (unde fiinţează Consiliile economice daneze) şi Ungaria (unde instituţia poartă denumirea Consiliul Naţional pentru Competitivitate). Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, România şi Suedia nu au până acum un astfel de consiliu, în ciuda recomandării din anul 2016, chiar dacă, de exemplu, în ţara noastră a existat o tentativă în acest sens în anul 2021.

Aşa cum arătam într-un material publicat în ziarul BURSA, în 2021 a existat un proiect de act normativ trimis la Secretariatul General al Guvernului de către Cristian Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), prin care se dorea înfiinţarea Consiliului Naţional de Productivitate, conform Recomandării 2016/C 349/01 emisă de Consiliului Uniunii Europene în 20 septembrie 2016. Proiectul de act normativ stipula că preşedintele şi secretarul general ai CNSP vor fi, de drept, membri ai Consiliului Naţional de Productivitate şi vor beneficia, alături de ceilalţi membri, de o indemnizaţie individuală lunară egală cu 75% din indemnizaţia preşedintelui CNSP.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a analizat proiectul depus de şeful CNSP, a refuzat să îşi însuşească o asemenea bazaconie şi prin adresa nr. 20/18105 din 9 august 2021 a restituit proiectul de ordonanţă, formulând observaţii şi propuneri de fond. SGG îi solicita în documentul respectiv lui Cristian Stănică să clarifice, din punct de vedere al normelor legale, componenţa Consiliului, precum şi cuantumul indemnizaţiei lunare pentru membrii acestuia.

Într-un răspuns formulat la o solicitare trimisă de ziarul BURSA, SGG arată: "În urma analizei efectuate la nivelul SGG a fost transmise CNSP o serie de observaţii şi propuneri. Ulterior, CNSP a transmis forma refăcutä a proiectului, acesta fiind însuşit de SGG. Proiectul a fost retransmis CNSP, în vederea continuării procedurii de avizare interministeriale. Ministerul Finanţelor Publice a formulat observaţii asupra proiectului anterior menţionat, acestea fiind comunicate de SGG în data 25.08.2021 către CNSP. Pentru informaţii suplimentare, este necesar sä vä adresaţi Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză".

Se pare însă că preşedintele CNSP nu a mai continuat demersul iniţial de constituire a Consiliului Naţional pentru Productivitate, atât timp cât ieri premierul Nicolae Ciucă a anunţat că această instituţie urmează a fi înfiinţată cu sprijinul celor de la OCDE.

Dacă Guvernul plăteşte expertiza OCDE pentru constituirea acestui Consiliu Naţional de Productivitate, ar fi ineficientă o astfel de plată, atât timp cât Executivul putea să înfiinţeze această structură în baza Recomandării Consiliului European şi cu expertiza Comisiei Europene, mai ales că avea un draft de act normativ întocmit de CNSP în anul 2021. Dacă s-a cerut expertiza pentru a organiza eficient Consiliul Naţional de Productivitate, OCDE are expertiza necesară în politici de productivitate. Numai că una este să conturezi o politică de productivitate şi altceva este organizarea unei structuri care să evalueze productivitatea, aşa cum a anunţat, ieri, premierul Nicolae Ciucă.