Compania Cotnari a planificat investiţii de 5 milioane de euro

Reporter: : Cum caracterizaţi începutul acestui an, din punct de vedere viticol?

Constantin Deleanu: A fost o iarnă normală. Temperaturile nu au scăzut sub minus cincisprezece grade. Am definitivat toate lucrările de primăvară, iar lăstarii au deja peste cinci centimetri. Se anunţă o producţie mai mare de douăzeci de milioane de kilograme de struguri.

Reporter: : Ce rezultate a adus anul 2015 în producţia Cotnari?

Constantin Deleanu: Anul secetos care i-a întristat pe majoritatea agricultorilor a adus fericire atât viticultorilor din Cotnari, cât şi celor ce iubesc vinul de Cotnari. Cu o producţie de struguri cu 20% mai mică decât cea din anul precedent, dar cu acumulări foarte mari de zahăr, vinurile din producţia anului 2015 sunt de o calitate deosebită. Aproximativ 18 milioane kilograme de struguri culeşi de pe cele 1.750 de hectare plantate cu viţă de vie ale Cotnariului (aproximativ 90% dintre acestea fiind plantate după 2007) s-au transformat în 12,5 milioane de litri de vin, la sfârşitul anului 2015.

Reporter: : Care a fost cifra de vânzări şi ce profit aţi realizat anul trecut?

Constantin Deleanu: Cu o cifră anuală de afaceri de peste 30 de milioane de euro, în 2015 au fost înregistrate vânzări ce au depăşit cu 12 procente nivelul celor de anul precedent, atât pe piaţa internă (retail tradiţional, retail modern şi HoReCa), cât şi la export. Profitul, în 2015, a fost de 1,5 milioane euro, mai mic decât în 2014 din cauza producţiei de struguri, care a fost cu aproximativ 20% sub cea din 2014.

Reporter: : Ce estimări aveţi pentru anul în curs?

Constantin Deleanu: Pentru anul în curs au fost bugetate vânzări cu 9% mai mari faţă de anul precedent şi o cifră de afaceri în creştere cu 11% comparativ cu 2015.

Reporter: : Care este ponderea exporturilor în total vânzări şi ce ţări noi aţi "atacat" pentru exportul de vin? Potrivit declaraţiilor din toamna anului trecut, ţinta companiei Cotnari este dublarea exporturilor. Va menţineţi această viziune?

Constantin Deleanu: Aproximativ 10% din producţia noastră de vinuri este comercializată la export, ponderea vânzărilor externe în totalul cifrei de afaceri ridicându-se, de asemenea, la 10%. Exporturile au crescut, în 2015, cu 15% faţă de anul precedent.

Tindem în continuare spre dublarea realizărilor la export, în următorii cinci ani. Aplicăm politica "paşilor mărunţi" şi înregistrăm creştere de la an la an. Important este să "clădim" relaţiile externe, astfel încât să putem creşte ulterior şi să avem legături comerciale de durată.

Reporter: : Cum evoluează exporturile către Republica Moldova şi ce alte pieţe vă atrag atenţia pentru vânzarea de vinuri?

Constantin Deleanu: Exporturile către Republica Moldova sunt încă la faza de debut: cantităţi mai mici, dar livrări constante. Fiind o ţară cu producţie mare de vinuri şi preţuri relativ mici, este mai greu de lucrat cu Republica Moldova, dar am identificat relaţiile comerciale care să ne permită să ne dezvoltăm. Doar că trebuie mai multă răbdare.

De asemenea, am început să dezvoltăm exportul pe pieţele nordice din Europa. Interesul pentru vinul Cotnari vine în continuare atât de pe piaţa europeană, cât şi de pe pieţele din SUA, Canada, Japonia, Rusia şi China.

Reporter: : Ce investiţii aţi planificat pentru anul în curs şi ce buget aţi alocat în acest sens?

Constantin Deleanu: Până în anul 2005 am reuşit să achităm toate datoriile restante, după care am început un amplu program de investiţii, atât la Crama de vinificaţie, cât şi în viticultură. Pe partea de vinificaţie am modernizat întregul proces tehnologic, începând cu preluarea strugurilor şi terminând cu îmbutelierea vinurilor. La depozitarea vinurilor avem, în prezent, o capacitate de aproximativ 23 de milioane de litri. Pentru anul 2016 am prevăzut un plan investiţional de 1 milion de euro, care presupune realizarea unei a doua staţii de îmbuteliere, şi investiţiile în cele 125 de hectare de vie aflate în anii unu şi trei.

În ceea ce priveşte necesarul de investiţii pentru următorii cinci ani, nu cred că vom depăşi cinci milioane de euro, deoarece capacităţile de producţie sunt noi, iar o majorare semnificativă a acestora nu avem în vedere.

Reporter: : La ce concursuri aţi fost prezenţi în acest an şi la ce competiţii urmează să participe vinurile Cotnari în perioada imediat următoare?

Constantin Deleanu: Cotnari a participat, de la începutul anului, la trei concursuri internaţionale de vin, aflate sub patronajul OIV - Chişinău, Paris şi Berlin -, la care a obţinut 15 medalii.

De remarcat este faptul că una dintre cele 15 medalii este Marea Medalie de Aur - distincţia supremă într-un concurs -, care se obţine extrem de greu, fiind necesară atingerea punctajului maxim din concurs.

Urmează să fim prezenţi la concursurile internaţionale de profil din Strasbourg, Bruxelles, Sofia, Paris, Lisabona, Quebec, Budapesta, Ljubljana, Berlin, Daejeon.

Sperăm la rezultate cel puţin la fel de bune că în anii precedenţi, aceste competiţii fiind un indicator al calităţii şi constanţei vinurilor companiei Cotnari.

Reporter: : Cum intenţionaţi să vă îmbogăţiţi gama de produse în 2016?

Constantin Deleanu: Politica de produs, componentă a mixului de marketing, determină şi-n cazul companiei Cotnari toate acţiunile de marketing ale acesteia, pornind de la preferinţele consumatorului. În acest sens, societatea implementează strategia de diversificare pe orizontală a gamelor de produse, îmbogăţindu-şi portofoliul în permanenţă. Concret, ne propunem să oferim clienţilor raportul optim calitate-preţ, structurându-ne produsele pe game premium, medium şi low. Toate produsele companiei sunt comercializate, în butelii din sticlă (peste 95%) şi bag-in-box.

Reporter: : Toate cele 1.750 de hectare de vie sunt pe rod?

Constantin Deleanu: În prezent avem pe rod 1.625 hectare de vie şi 125 de hectare - în anii unu şi trei. Din cele 1.625 ha pe rod, 115 ha trebuie înlocuite.

Reporter: : Care este comportamentul consumatorilor?

Constantin Deleanu: Considerăm că nivelul de trai al românilor, în general, nu permite încă un consum de vin la care sperăm noi, producătorii - similar consumului de vin din state cu tradiţie (respectiv 40-50 de litri pe locuitor). Chiar dacă se încearcă o educare a clienţilor în privinţa consumului, aceştia sunt direct influenţaţi de veniturile pe care le obţin. Cei care vor consuma o sticlă de vin bun sunt clienţii cu un venit de la mediu în sus şi cu un nivel de pregătire superior. Ceilalţi se vor orienta tot către vinul ieftin, nepunând accent pe calitate.

În acest moment, comportamentul consumatorilor are următoarele coordonate: vinul îmbuteliat este consumat cu prilejul anumitor ocazii; incidenţa de consum este mai mare acasă decât la restaurant; pornind de la incidenţa de consum, acesta este preferat să fie achiziţionat din retail (hypermarket sau supermarket), apoi din magazinele specializate; factorii care influenţează achiziţionarea unei butelii cu vin sunt preţul, culoarea (alb), tipul (demidulce), provenienţa (autohton).

Reporter: : Ce percepţie au producătorii de vin faţă de criza financiară prin care am trecut şi faţă de situaţia actuală - întrevăd o revenire a pieţelor sau semnele unei noi perioade dificile?

Constantin Deleanu: În perioada de criză, "actorii" de pe o piaţă se grupează în două categorii: cei care "plâng în pumni" şi cei care "vând batiste". Încă de la începutul crizei, compania Cotnari s-a înrolat în cea de-a două categorie, identificând oportunităţile de dezvoltare a business-ului. Astfel, au fost realizate investiţii semnificative în dezvoltarea capacităţilor de producţie, în dezvoltarea intensivă şi extensivă a forţei de vânzări şi, nu în ultimul rând, au fost realizate investiţii în consolidarea brandului. În perioada de criză, majoritatea producătorilor au neglijat acest ultim aspect.

Considerăm că piaţa vinului nu este una "închisă", nici din punct de vedere al producătorilor, dar nici din punct de vedere al consumatorilor. Periodic, au loc intrări şi ieşiri ale producătorilor şi consumatorilor în sau din această piaţă. Cei din urmă fie descoperă vinul, renunţând la alte băuturi, fie testează diferite vinuri, până când se "vor fideliza" pe unul sau altul dintre acestea. Concluzionând, piaţa vinului se află într-o modificare continuă, cu tendinţa de ascensiune, neîntrevăzându-se o diminuare pe viitor a acesteia.

Producătorii care activează pe piaţa vinului au înţeles că trebuie să întreprindă o serie de acţiuni prin care să dezvolte categoria (consumul de vin), dar şi să educe consumatorii.

Reporter: : Cum caracterizaţi evoluţia pieţei vinului, în ultimii ani, şi ce perspective vedeţi în acest domeniu?

Constantin Deleanu: Vinul este una dintre băuturile cele mai populare în rândul românilor, consumându-se pe întreg teritoriul ţării. Nu pot fi delimitate zone de consum şi zone de non-consum.

Asemeni celorlalte pieţe din economie, care se confruntă cu evoluţii mai mult sau mai puţin efervescente, şi piaţa vinului se înscrie în acest trend. Concret, pe fondul modificărilor comportamentale de consum, asistăm la o serie de schimbări în ceea ce priveşte achiziţia şi consumul de vin. Astfel, din punct de vedere al achiziţiei, este preferat hypermarketul sau supermarketul, iar în ceea ce priveşte consumul este preferat în continuare vinul alb demidulce şi demisec (deşi cel rose înregistrează creşteri semnificative de la an la an). Vinul îmbuteliat la PET a pierdut teren, în ultimii ani. Acest aspect denotă o evoluţie a gradului de educare a consumatorilor.

În ultimul timp, încep să cucerească locul la raft tot mai multe vinuri din import, unele dintre ele cu nume "sonore". Cu toate acestea, consumatorii români preferă, în continuare, vinurile autohtone.

Reporter: : Ce lipsuri are piaţa pe care activaţi şi cum consideraţi că ar putea fi rezolvate acestea?

Constantin Deleanu: Considerăm că ar fi necesare programe comune ale producătorilor de vinuri, pentru educarea consumatorilor. Implicarea companiilor prin obţinerea vinurilor corecte, cu denumire de origine, şi a organismelor statului în susţinerea acestor acţiuni vor duce, în timp, la o bună educare a consumatorilor.

Printr-o legislaţie adecvată, statul ar putea să fie mai implicat în acest domeniu. Vinul poate fi oricând brand de ţară. Din păcate, considerăm că nu i se acordă atenţia pe care o merită. Ar trebui o mai mare implicare în susţinerea producătorilor români pe pieţe din afară, prin organizarea mai multor participări cu stand de ţară la diverse târguri internaţionale. De asemenea, ar putea fi organizate acţiuni directe ale ambasadelor noastre pe pieţe de importanţă majoră, anumite organisme s-ar putea implica în controale mai riguroase ale categoriilor de produse etc.

În concluzie, promovarea prioritară a vinurilor cu denumire de origine şi a celor cu indicaţie geografică din România, susţinerea mai vizibilă a producătorilor români şi nu frânarea dezvoltării lor (aşa cum s-a întâmplat prin introducerea taxei de mediu, care parcă este făcută anume să compromită industria românească şi să protejeze importurile), construirea unui brand de ţară din vin sunt câteva dintre acţiunile concrete ce ar putea fi puse în practică.

Reporter: : Mulţumesc!