Compania de Autostrăzi a contractat lucrări de patru miliarde de lei

• Majoritatea licitaţiilor organizate în acest an au fost câştigate de constructorii străini

Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a atribuit, în acest an, prin licitaţii, 11 contracte mari de lucrări (exclusiv micile comenzi lansate prin Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri). Potrivit datelor publicate de companie în Monitorul Oficial, valoarea totală a acestor investiţii depăşeşte suma de patru miliarde de lei fără TVA (circa 930 milioane de euro).

Numai că, în urma licitaţiilor, mare parte din lucrări a revenit antreprenorilor străini: FCC Construccion, Astaldi, Strabag, Max Boegl, JV Vakond Kft Vegyepszer Zrt Budapesta, Porr Tehnobau şi Colas Franţa (singuri sau în asociere). Tehnostrade Bacău a câştigat un singur contract, iar PA&CO a reuşit să-şi atribuie un contract prin asociere cu Kemna Bau.

Investiţiile vizează autostrăzile Arad - Timişoara - Lugoj, Cernavodă - Medgidia, Medgidia - Constanţa, ocolitoarea Aradului, dar şi lucrări pe drumurile naţionale (DN) 19,12, 79, 1C, 1H şi 1C.

Întrebat de ce companiile autohtone nu prea au acces la licitaţii, Adrian Florescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), ne-a declarat: "Constructorii români sunt decapitalizaţi. Ei nu mai pot participa la licitaţii pentru că, fie au datorii la stat, fie nu îndeplinesc condiţiile privind volumul lucrărilor şi cifra de afaceri, care sunt impuse prin caietele de sarcini. În acest an, sectorul construcţiilor a fost grav afectat prin lipsa de comenzi din sectorul privat, prin reducerea investiţiilor statului şi a administraţiilor locale, dar mai ales de întârzierea cu care se fac plăţile de către instituţiile publice".

Domnia sa apreciază că cele 11 lucrări atribuite de CNADNR sunt investiţii mari, care abia au început în acest an şi care au bugete multianuale: "Cred că suma efectiv plătită constructorilor este mică în comparaţie cu totalul volumului contractat, întrucât lucrările sunt la început.

Ministerul Transporturilor a anunţat că fondurile pentru investiţii au fost limitate în acest an. Cred că grosul lucrărilor se va desfăşura din 2010 încolo şi sper ca ministerul să prevadă în buget sumele necesare".

Potrivit ARACO, antreprenorii români deţin grosul lucrărilor comandate de primării şi consilii judeţene. Licitaţiile au o valoare mai mică şi pot fi accesate de constructorii autohtoni. În general, marile lucrări de infrastructură din ultimii ani au fost câştigate de companii străine, dar care asigură managementul proiectului şi execută lucrările prin subcontractori români.

Adrian Florescu estimează că, dacă sectorul construcţiilor nu va ocupa un loc important în politica viitorului Guvern, atât ca alocări de fonduri pentru infrastructură, cât şi ca politică de încurajare a investiţiilor private, mulţi antreprenori români vor dispărea, iar cei străini vor începe să aibă probleme.

În acest an, sectorul construcţiilor nu se mai poate numi motorul economiei româneşti, afirmă conducerea ARACO. Construcţiile au înregistrat un recul important, fiind primul sector afectat de criză.