English
Programul de susţinere a dezvoltării companiilor private din ţara noastră prin listarea la bursă, lansat de Guvernul României prin intermediul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, nu prezintă aproape niciun interes pentru antreprenori.
Ajuns la cea de-a doua rundă de apeluri pentru proiecte, programul de finanţare din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are ca obiectiv sprijinirea a cel puţin 280 de companii, oferindu-le suport financiar pentru atragerea de capital sau vânzarea de pachete de acţiuni prin mecanismele pieţei de capital, urmate de listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), conform ghidului programului. Doar că, după primul apel de proiecte din urmă cu doi ani, au fost încheiate numai trei contracte de finanţare, dar niciuna dintre companii nu a finalizat procesul de listare, iar în cadrul actualului apel de proiecte, până în data de 21 februarie se înscriseseră trei societăţi, dintre care una a fost respinsă, după cum ne-a transmis Ministerul.
• Broker: "Nu cred că este vina cuiva că programul nu dă rezultate; efectiv sunt alte criterii pe baza cărora o companie ia decizia de listare"
Un broker cu experienţă în piaţa noastră de capital spune că prima etapă a programului, care a fost limitată la o lună, a fost un eşec tocmai din cauza timpului prea scurt - companiile nu aveau când să convoace acţionarii, să facă actele, etc. "Acum programul s-a extins la un an, ceea ce este foarte bine, dar o companie nu se listează la bursă doar pentru câteva zeci sau sute de mii de euro", a punctat acesta.
Prima etapă a apelului de proiecte s-a desfăşurat în perioada martie-aprilie 2023, oferind finanţări de până la 200.000 de euro pentru companiile care vizau listarea pe Piaţa Reglementată a BVB şi de maximum 25.000 de euro pentru cele interesate de Piaţa AeRO. Etapa actuală a debutat în iunie anul trecut şi se va încheia în luna mai, sprijinul financiar ajungând până la 300.000 de euro pentru Piaţa Reglementată şi 70.000 de euro pentru AeRO.
Brokerul a adăugat: "Listarea este o decizie strategică, care ţine de maturitatea gândirii unei companii. Societăţile sunt interesate să atragă bani pentru dezvoltare, de faptul că prin listarea la bursă poate să intre în acţionariat un investitor important precum Dedeman sau că pot implementa planuri de tip stock-option pentru a-şi fideliza oamenii cheie din firmă. Din discuţiile avute, am observat că firmele sunt în special interesate de acordarea de acţiuni personalului, extinderea prin achiziţii şi atragerea unui acţionar strategic care să contribuie la creşterea afacerii. Nu am remarcat un interes semnificativ pentru acest tip de sprijin", a punctat brokerul.
Totuşi, prin acest program, guvernanţii au dat semnalul că se gândesc la dezvoltarea pieţei de capital, ceea ce este de apreciat, mai spune acesta, adăugând: "Nu cred că este vina cuiva că programul nu dă rezultate; efectiv sunt alte criterii pe baza cărora o companie ia decizia de listare".
• "Dacă ar fi existat în urmă cu patru-cinci ani, programul ar fi fost cu siguranţă folosit; acum este complet altă conjunctură", potrivit unei opinii din piaţă
Opinia brokerului este împărtăşită şi de un alt actor important al pieţei noastre de capital, care subliniază, în plus, incertitudinea climatului economic şi politic drept element ce probabil îi determină pe antreprenori să amâne decizia de listare.
Acesta ne-a spus: "Finanţarea prin PNRR poate reprezenta un sprijin binevenit, dar nu este factorul în funcţie de care companiile iau decizia de listare. Dacă ar fi existat în urmă cu patru-cinci ani, când societăţile dădeau năvală spre piaţa de capital, programul ar fi fost cu siguranţă folosit şi probabil că ar fi fost consumaţi toţi banii. Iar sumele, mai ales cea de 300.000 de euro pentru Piaţa Reglementată, sunt consistente. Acum piaţa este complet într-o altă conjunctură. A doua parte a anului trecut a fost perioadă electorală ce se prelungeşte şi în prima jumătate a acestui an. Există o mare incertitudine pe scena politică şi cred că acesta este principalul motiv pentru care companiile nu fac acum pasul către bursă".
Decizia de listare ţine de un cumul de factori, din care poate cel mai important este potenţialul pe care-l are compania, pentru că trebuie să ofere ceva investitorilor, mai spune stakeholder-ul, adăugând: "Or, acum societăţile probabil că aşteaptă să vadă ce se prefigurează, din punct de vedere politic, fiscal, etc".
Din punctul său de vedere, programul ar fi fost mult mai util dacă, pe lângă finanţarea listărilor, o parte din bani s-ar fi axat pe programe de educaţie a populaţiei.
"De exemplu, realizarea unor campanii susţinute în presă prin care să se explice lucruri de bază - ce înseamnă investiţia într-o companie listată, ce sunt dividendele, etc. Trebuie să ne concentrăm pe creşterea gradului de educaţie financiară al populţaţiei, astfel încât piaţa de capital să devină ceva uzual şi numărul investitorilor să crească, pentru că avem potenţial mult mai mare. Ar fi un câştig pentru economie în general, deoarece companiile s-ar putea finanţa mult mai bine, s-ar crea locuri de muncă, iar oamenii ar beneficia direct de investiţiile pe care le-ar face. În plus, odată cu creşterea nivelului de educaţie financiară a populaţiei, poate că n-ar mai apărea fraudele de care tot auzim în ultima vreme", ne-a spus stakeholderul.
Clip realizat artificial de MAKE
• IT Genetics, Graffiti Plus şi Teleson - companiile care se înscriseseră în program până în a doua parte a lunii trecute
IT Genetics, Graffiti Plus şi Teleson sunt cele trei societăţi care se înscriseseră până la data de 21 februarie în actuala rundă a apelului de proiecte din cadrul programului. Pentru IT Genetics, dosarul a fost aprobat, iar societatea se află în faza de contractare a finanţării. Dosarul depus de Graffiti Plus era în faza de evaluare, în timp ce dosarul Teleson a fost respins, conform informaţiilor transmise de Minister
Interesant este că IT Genetics a participat şi a încheiat un contract de finanţare în cadrul primului apel de proiecte, dar nu a finalizat procesul de listare. Axionet IoT şi Microfruits sunt celelalte două companii care au încheiat contracte în prima fază, dar nu s-au mai listat, iar perioada de implementare, adică cea în care societăţile trebuiau să operaţionalizeze activităţile prevăzute în cererea de finanţare, a expirat.
IT Genetics, una dintre finalistele programului BVB Arena 2024, este furnizor de soluţii hardware şi software pe piaţa DC/POS (colectare de date şi puncte de vânzare), ce operează atât în România cât şi în Ungaria, Bulgaria, Spania şi Italia. A fost fondată în 2007 de către Ştefan Axinte şi Liviu Mihai Sima, ce deţin fiecare câte 50% din societate, iar în 2023 a avut afaceri de 70,6 milioane lei, cu 20% peste cele din anul anterior, în vreme ce profitul net s-a ridicat la 2,5 milioane lei, de patru ori mai mare decât faţă de cel din 2022. Numărul mediu de angajaţi în 2023 a fost de 55, conform Termene.ro.
IT Genetics nu a răspuns solicitării noastre privind motivele pentru care nu a finalizat listarea după primul apel de proiecte şi detalii despre stadiul actual al demersului. Nici Microfruits şi Axionet IoT nu au oferit informaţii despre cauzele pentru care nu au continuat cu listarea după încheierea contractului de finanţare în primul apel.
Graffiti Plus este o agenţie de consultanţă pentru branduri şi businessuri relevante în societate, controlată de antreprenorul Cătălin Chiş. În 2023 a avut o cifră de afaceri de 36,9 milioane lei, uşor sub cea din anul 2022, în vreme ce profitul net s-a ridicat la 1,64 milioane lei, cu 26% mai mic decât cel din anul anterior. Numărul mediu de angajaţi a fost de 74, potrivit Termene.ro. Compania şi-a anunţat ieri intenţia de a se lista în Piaţa AeRO a BVB.
• Companiile interesate de finanţare pentru listarea la bursă pot depune dosarele până la sfârşitul lunii mai
Apelul de proiecte "Listarea la bursă a întreprinderilor" se adresează companiilor româneşti cu capital majoritar privat şi este de tip necompetitiv, cu depunere continuă până în data de 31 mai 2025. Solicitările de finanţare sunt evaluate după principiul "primul venit, primul servit", conform ghidului programului.
În cadrul apelului pot fi finanţate costurile directe, parte a procesului tehnic de atragere de capital: servicii juridice, audit financiar şi consultanţă financiar-contabilă, costurile intermediarilor şi ale instituţiilor pieţei, costurile legate de promovarea ofertelor publice, precum şi achiziţia de servicii de consultanţă pentru raportul de sustenabilitate şi rating ESG. De asemenea, companiile îşi pot acoperi costurile indirecte asociate prezenţei pe piaţa de capital, respectiv formarea profesională necesară managementului şi angajaţilor pe anumite teme.
Valoarea finanţării alocate reprezintă cel mult 70% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 8% din valoarea subscrierilor la acţiunile nou emise în urma unei oferte publice iniţiale primare, a unei oferte mixte sau a unui plasament privat. Diferenţa dintre totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului şi ajutorul financiar nerambursabil acordat reprezintă contribuţia proprie a beneficiarului sau cofinanţarea cheltuielilor eligibile.
Apelul de proiecte "Listarea la bursă a întreprinderilor" este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi de la bugetul de stat, suma totală disponibilă fiind de 38,3 milioane euro, din care 34,8 milioane euro finanţaţi din Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi 3,5 milioane euro din bugetul de stat, reprezentând valoarea TVA nedeductibilă aferentă cheltuielilor eligibile, potrivit ghidului programului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. in continuare
(mesaj trimis de investitor roman în data de 12.03.2025, 07:32)
suntem cateva mii de investitori activi de retail care ne vindem si cumparam actiunile intre noi, in ciuda cifrelor umflate de bvb [...]
suntem o piata de frontiera, nicidecum emergenta, lipsita de lichiditate si plin de impredictibilitate politico-fiscala, cu un supraveghetor care (vedeti recorder)
suntem plin de rasdace si nu numai, sute de companii care n au nicio treaba cu bursa, nu se fac tranzactii pe ele cu lunile si nici nu isi platesc contributiile minime bvb, nu comunica cu actionarii, nu isi doresc sa fie aici
suntem un procent foarte mic din populatie care investeste la bursa
suntem plini de companii cu freefloat foarte mic, chiar si cele de pe principala, chiar si cele de stat
suntem condusi de oameni care au alte agende, nicidecum progresul romaniei
2. De ce ?
(mesaj trimis de Dantes în data de 12.03.2025, 08:03)
După cacealmaua manevrelor murdare pe care le vezi fără ochelari de cal, este greu de crezut câți "noi veniti" au curajul să-și piardă banii pe bvb.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Teo în data de 12.03.2025, 09:38)
Din păcate adevărul este că majoritatea celor care investesc pe bursă pierd bani și statul are grijă să-ți ia impozit luând în calcul numai câștigurile. Dacă cineva câștigă 1000 Ron și are pierderi de 10000 Ron de ce se ia impozit pe acel câștig când tu de fapt ești în pierdere?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.03.2025, 09:57)
Pentru că și impozitul pe castig a scazut de la 10% la 1%...și majoritatea celor car einvetesc la BVB nu cred că pierd dacă investesc pe termen lung...acu bine...depinde și în ce investesc...mai sunt și cei care se cred mari traderi pe BVB...dar asta e alta discuție....oricum și pe NYSE 8 din 10- traderi pierd bani...