COMUNICAT RMGC: Scrisoare deschisă către Institutul Naţional pentru Fizică a Pământului, în atenţia Domnului Gheorghe Mărmureanu, Director Onorific

Stimate domnule Mărmureanu,

Vă asigurăm de respectul nostru cel mai sincer pentru realizările pe care le-aţi înregistrat de-a lungul multor ani de activitate. Întrucât suntem convinşi că, la rândul dumneavoastră, aveţi acelaşi respect pentru opiniile altor zeci de experţi care au proiectat şi analizat una din cele mai sigure dezvoltări industriale din lume, vă solicităm cât mai curând posibil o întâlnire cu experţii noştri, care să vă demonstreze că temerile şi acuzaţiile dvs. în ceea ce priveşte siguranţa proiectului Roşia Montană sunt nefondate.

Având în vedere că am descoperit comentariile dvs. din mass-media, suntem convinşi că opinia dumneavoastră ar fi fost alta dacă dvs. aţi fi avut mai multe detalii despre proiectul Roşia Montană. Experţii implicaţi în proiectul minier, de-a lungul rnai multor ani de activitate profesională de cea mai bună calitate, au făcut tot posibilul pentru a se asigura că proiectul satisface cele mai înalte standarde existente în domeniile pe care le-aţi menţionat în interviul dumneavoastră.

Proiectul Roşia Montană este foarte important pentru prosperitatea României pentru miile de persoane care vor munci şi vor trăi decent datorită lui. Acesta este motivul pentru care vă trimitem această scrisoare. Mai jos veţi găsi informaţii despre care suntem convinşi că vă vor clarifica o mare parte din aspectele pe care le-aţi menţionat în presă.

Barajul de la Roşia Montană e de 100 de ori mai sigur decât alte baraje miniere din lume.

Barajul a fost proiectat să reziste unui cutremur de 8 grade concomitent cu o precipitaţie maximă probabilă în 24 de ore.

Aşa cum a fost proiectat, barajul de la Roşia Montană este cel mai sigur baraj minier din lume.

Respectarea legislaţiei europene în vigoare în privinţa tehnologiei folosite garantează o funcţionare perfect sigură a iazului de decantare.

Cu privire la siguranţa barajului de la iazul de decantare din proiectul Roşia Montană, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) doreşte să facă următoarele precizări:

Barajul prevăzut în proiectul Roşia Montană a fost evaluat în detaliu sub aspectul riscurilor, iar experţii, atât români cât şi internaţionali, au confirmat că este de 100 de ori mai sigur decât barajele iazurilor de decantare existente în lume.

În raportul intitulat "Evaluarea riscurilor asociate barajului aferent sistemului lazului de Decantare Coma", prestigioasa echipă de cercetători de la Institutul Norvegian de Geotehnică (Norwegian Geotechnical Institute) a luat în considerare toate riscurile posibile care ar putea avea un impact negativ asupra barajului de la Roşia Montană.

Analizele au luat în considerare scenarii entice, inclusiv toate modalităţile posibile de nefuncţionare a barajului Coma în condiţiile unor factori declanşatori extremi, de tipul unui cutremur neobişnuit de mare - 8 grade pe scara Richter, deşi chiar dumneavoastră admiteţi că intensitatea maximă în zona Roşia Montană este de 5,7 grade - şi un eveniment de precipitatţe extremă într-o perioadă de 24 de ore.

Mai mult, documentaţia tehnică a barajului a fost analizată şi avizată de către autoritatea naţională în domeniu, Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor (CONSIB), şi conform acestui aviz, Ministerul Mediului a emis acordul nr. 27 din 29.06.2010 de funcţionare în siguranţă a barajului Corns.

În plus, capitolul 7 din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), precum şi Notele explicative înaintate către Ministerul Mediului cuprind evaluări ale cazurilor de risc analizate şi prezintă mai multe scenarii de comportament al barajului, în cele mai defavorabile scenarii posibile.

Studiul seismic de amplasament a fost întocmit de Knight Resold la o fază anterioară de proiectare şi a fost revăzut de SNC-Lavalin şi de experţi români de Ia Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Institutul de Proiectări Miniere lpromin SA.

ldentificarea viitorului amplasament al iazului de decantare s-a făcut în urma unei analize detaliate. "Am ales 13 alte amplasamente alternative, pe baza unor criterii de mediu, geologice şi hidrologice. În final, am ales Coma pentru că este căptuşită cu o manta naturală, un strat care îi conferă impermeabilitate. După ce am ales locaţia, am făcut o serie de foraje pentru a vedea dacă există posiblitatea ca apa să se scurgă în văile alăturate şi am constatat că mantaua naturală îi oferă o impermeabilitate foarte bună", precizează Horea Avram, vicepreşedinte de mediu al RMGC. Un iaz de decantare funcţionează diferit faţă de un lac de acumulare. La un iaz de decantare modern, aşa cum va fi cel de Ia Roşia, între apa din iaz şi fundul văii există un strat de 70 de metri de nisip compactat şi deshidratat (în primii 2-3 ani, iar la finalul exploatării acesta creşte la peste 150 m), iar sub acesta este o membrană impermeabilă, numită în limbaj de specialitate engineered liner, care nu lasă să treacă infiltraţiile. Chiar în cazul exploatărilor vechi, să nu uităm faptul că zona Apusenilor este plină de vechi iazuri de decantare unde au existat ape cu urme de cianură - Baia de Arieş, Gura-Barza Brad, sau metale grele şi ape acide cum sunt cele de Ia Roşia Poieni sau Roşia Montană ( Seliste şi Gura Roşiei) etc - care au funcţionat fără măsuri de precauţie suplimentare şi totuşi nu s-au fisurat la niciun cutremur în ultimii 60 de ani. Chiar dacă apar fisuri în fundul văilor, ele se umplu automat cu steril (nisip rezultat din exploatare) şi roca se compactează, are loc o comprimare a rocii de bază sub presiunea masei de sterile, crescând gradul de impermeabilitate", adaugă Horea Avram, de profesie inginer de mediu.

Factorii principali avuţi în vedere în analize au inclus: configuraţia barajului (baraj iniţial, barajul pe perioada de construcţie (perioada 3 ani, 9-12 ani) şi barajul la final (16 ani); factori declanşatori, incluzând mişcarea seismică cauzată de un cutremur, precipitaţie extremă şi/sau topire a zăpezii, alunecarea terenului natural în vale şi scufundarea stivei de roci sterile Carnic în corpul iazului de sterile; modurile de "avariere" includ: surparea fundaţiei, instabilitatea în aval sau în amonte a taluzului barajului, deteriorarea piciorului şi taluzului din aval, conductele, eroziunea internă, avarierea contrafortului care să fie urmată de o rupere a acestuia, precum şi lichefierea sterilelor; de asemenea, s-au avut în vedere şi condiţiile aferente unor asemenea deficienţe de construire, reacţia inadecvată a echipei de control şi modificările aferente graficului de construire. Aceşti factori au fost integraţi în analizele de risc de tip arborele de evenimente.

Această tehnică identifică mecanismele avariilor potenţiale şi urmăreşte modalitatea în care o serie de evenimente pot să conducă la nefuncţionarea unui baraj. Se va cuantifica probabilitatea aferentă fiecărui scenariu, având în vedere existenţa unui eveniment care să declanşeze iniţierea sa.

Analizele au avut următoarele rezultate:

Nici una dintre succesiunile de accidente plauzibile nu are ca rezultat o probabilitate ca barajul să nu funcţioneze în mod corespunzător care să fie mai mare de 10-6 pe an (o dată la un milion de ani).

Probabilităţile estimate pentru o nefuncţionare a barajului sunt mai scăzute decât cifrele care sunt folosite drept criteriu de referinţă pentru orice baraje sau orice alte structuri de acest tip din lume şi mai scăzute decât probabilităţile asociate nefuncţionării majorităţii altor construcţii civile. Analizele de risc de tip arborele de evenimente sugerează faptul că probabilitatea de nefuncţionare a iazului de decantare este de aproximativ 100 de ori mai mică decât probabilitatea de nefuncţionare a unor baraje similare din lume.

Nici una dintre analizele de tip arborele evenimentelor nu prezintă consecinţe mai severe decât apariţia unor pagube materiale reduse şi a unei contaminări limitate, ambele apărând în vecinătatea din aval a barajului. În cazul unei avarieri a barajului iniţial, întreaga cantitate de material deversat va fi reţinută de către sistemul secundar de retenţie. În cazul unei avarii maxime plauzibile a barajului final aferent iazului de decantare Coma, deversarea va fi mai mică decât cantitatea de aproximativ 250.000 m3 de sterile şi 26.000 m3 de apă.

Probabilităţile scăzute de apariţie ce au fost calculate sugerează faptul că nu este nevoie de aplicarea vreunei măsuri de diminuare a efectelor. Instrumentarea şi monitorizarea derulate pe perioada de construcţie şi de funcţionare a barajului sunt probabil cele rnai eficiente metode de reducere şi mai mult a gradului de risc asociat acestei construcţii.

Scenariile modelate, cu o probabilitate de apariţie de o dată la un milion de ani, rezultă în volume considerabil mai mici decât cele estimate în cadrul scenariilor extreme aferente avarierii barajului şi care au fost prezentate anterior în studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Scenariile studiate prin intermediul analizelor de tip arborele evenimentelor nu au indicat apariţia de pagube (poluări) excepţie făcaâd imediata vecinătate din aval. Nu vor exista efecte transfrontiere.

Cât despre tehnologia folosită, care de altfel este utilizată în 90% din minele de aur existente în lume, Comisia Europeană a reiterat săptămâna trecută că este o tehnologie sigură, strict reglementată. De aceea, Comisia nu are în prezent în plan o legislaţie pentru interzicerea utilizării cianurii în minerit, considerând că o astfel de măsură nu se justifică prin raţiuni legate de protecţia mediului sau de sănătate, deşi europarlamentarii au cerut în 2010 legislaţie în acest sens până la sfârşitul acestui an.

Executivul european arată explicit că "o interdicţie deplină a utilizării cianurilor, în prezent, ar implica închiderea minelor existente mai ales în Suedia şi Finlanda, şi care operează de mulţi ani în condiţii de siguranţă".

În ceea ce priveşte introducerea unei interdicţii generate privind interzicerea mineritului cu tehnologii pe bază de cianuri, Comisia consideră că aceasta nu este justificată de raţiuni legate de protecţia mediului sau de sănătate. Legislaţia existentă, cu precădere în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva 2006/21/CE) include cereri precise şi stricte care ar trebui să poată asigura nivelul de siguranţă adecvat al facilităţilor din industria extractivă", se arată în răspunsul CE, transmis agenţiei MEDIAFAX.

Proiectul Roşia Montană va respecta cu stricteţe legislaţia românească şi europeană şi va implementa noi standarde la nivel mondial, pentru ca mina de la Roşia Montană să fie un model de minerit modern.