Concursul pentru conducerea Transelectrica se desfăşoară conform legii, dar candidaţii sunt cernuţi politic

Viitorii membri ai Directoratului companiei naţionale Transelectrica SA - a căror selecţie este în curs - urmează să satisfacă interesele politice pe termen scurt şi pe termen lung ale coaliţiei de guvernare PSD-PNL, au declarat în exclusivitate pentru Ziarul BURSA surse din interiorul companiei.

Sursele citate au precizat: "Deşi pe piaţa media au fost aruncate informaţii referitoare la rezultate dezastruoase ale actualei conduceri a companiei, rezultate ce sunt consemnate într-un raport al Curţii de Conturi ce urmează să fie aprobat în curând şi dat publicităţii, de fapt resorturile pentru înlocuirea unor membri ai Directoratului privesc satisfacerea unor interese de partid. Numai astfel poate fi explicat faptul că Ştefăniţă Munteanu, fost consilier judeţean la Buzău şi fin al premierului Marcel Ciolacu, preşedinte al actualului Directorat al Transelectrica SA, este sigur că va rămâne şi în viitoarea componenţă a acestei structuri, în timp ce alte persoane, care s-au dovedit incomode în ultimii ani, vor fi înlocuite. De exemplu, una dintre persoanele vizate de înlocuire, dar care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat de membru al Directoratului, se opune semnării unor contracte de racordare pentru două proiecte din domeniul energiei regenerabile ce urmează să fie realizate în zona geografică controlată de actualul deputat european Mihai Tudose. Opoziţia la semnare este justificată de lipsa unui document, dar interesul politic al social-democraţilor pentru încheierea contractelor este imens, ţinând cont că proiectele respective se pare că vor fi vândute unei firme controlate de un israelian, iar comisionul aferent vânzării se va ridica la cel puţin 3 milioane euro. Or, în aceste momente în care se apropie campaniile electorale pentru prezidenţiale şi parlamentare, este nevoie de orice sumă pentru promovarea PSD".

Referitor la proiectele respective, menţionăm că, pe baza documentelor şi informaţiilor primite pe adresa Redacţiei noastre, zilele trecute am trimis solicitări atât către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), cât şi către Transelectrica, cu întrebări la care aşteptăm răspunsul celor două instituţii.

În ceea ce priveşte raportul Curţii de Conturi, acesta arată că Transelectrica a fost obligată în instanţă să plătească peste 30 de milioane lei cu titlu de salarii, bonusuri şi penalităţi către foşti şefi concediaţi ilegal, şi nu a făcut tot ce putea pentru a câştiga aceste procese. În prezent, încă mai există şi alte procese pe rol, aşa că suma s-ar putea majora. Potrivit draftului de raport, obţinut de ziarul BURSA, Directoratul Transelectrica a acordat angajaţilor adaosuri salariale care au costat-o peste 35 milioane lei în numai trei ani, dar şi prime care ajung până la 20.000 lei, fără a avea însă o justificare şi fără a fi reflectate de performanţă sau a fi motivate de vreo ocazie specială. Auditorii din cadrul Curţii de Conturi mai susţin că membrii Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului au primit fiecare până la 55.050 lei brut/lună, sume care depăşeau nivelul maxim ce le putea fi acordat.

Documentul citat menţionează: "În perioada 2020-2022, acordarea primelor cu caracter special şi a adaosurilor salariale s-a realizat pe fondul neutilizării integrale a majorării cheltuielilor cu salariile prevăzute prin Bugetul de venituri şi cheltuieli, a neocupării tuturor posturilor vacante existente în organigrama entităţii şi pentru care au fost prevăzute fonduri în buget, precum şi a neutilizării unor sume cu destinaţie specială prevăzute în BVC (tichete de masă, vouchere de vacanţă, cotă energie electrică, contravaloarea concediilor medicale solicitate la plată de companie şi suportate de Casa de asigurări de sănătate) şi redistribuite ulterior sub formă de prime şi adaosuri salariale. (...) Entitatea, în condiţiile în care nu a făcut dovada evaluării performanţelor individuale profesionale ale salariaţilor pentru perioada 2020-2022, fişele de evaluare a performanţelor individuale profesionale ale salariaţilor nefiind întocmite, precum şi fără a fi menţionate acţiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariaţi în desfăşurarea activităţilor derulate în cadrul entităţii, a acordat prime cu caracter special, fără a fi justificate condiţiile prevăzute la art. 4.15 (2) din CCM (contractul colectiv de muncă). (...) De asemenea, CNTEE Transelectrica SA, în perioada 2020-2022, a acordat adaosuri salariale în sumă de 16.917.168 lei (8.410 lei/salariat), care nu au fost justificate în condiţiile art. 7.2 din CCM, respectiv prin protocoalele încheiate (Protocoalele nr. 43288/22.10.2020, nr. 49543/23.11.2020, nr. 19142/29.04.2021, nr. 1680/12.01.2022, etc), nu a fost menţionat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special, aşa cum prevede CCM".

Alte aspecte negative consemnate de Curtea de Conturi sunt faptul că procesul de recrutare/promovare a personalului nu a îndeplinit în totalitate condiţiile stabilite prin cadrul legal aplicabil, norme/reglementări proprii, promovarea temporară a personalului în funcţii de conducere nu s-a efectuat, în toate cazurile, cu îndeplinirea cerinţelor din fişa postului, au fost ocupate posturi pe durată determinată, înfiinţate în afara celor aprobate prin Organigramă, chiar fără organizarea unui concurs/examen care să asigure condiţii de deplină egalitate cu alţi candidaţi din interiorul sau exteriorul entităţii.

Pentru remedierea tuturor acestor carenţe, Curtea de Conturi acordă membrilor Directoratului Transelectrica SA termenul de 30 decembrie 2024.

Se pare, însă, că acest raport, chiar dacă include şi fapte săvârşite în 2023 când compania a fost condusă de Ştefăniţă Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu, nu va duce la schimbarea acestuia din funcţie, potrivit surselor noastre, acesta fiind, practic, cap de listă pentru nominalizarea în viitorul Directorat.

• Favoriţii coaliţiei de guvernare

Sursele citate susţin că, din cele 38 de persoane care s-au înscris pentru a deveni membri ai Directoratului Transelectrica, numai cele care au susţinere politică puternică vor putea să ocupe funcţia respectivă.

Sursele respective ne-au spus: "Primul este Ştefăniţă Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu. Credeţi că îşi va permite cineva din comitetul de recrutare să îl elimine pe acesta din competiţie? Al doilea pe listă este Victor Moraru, fost vicepreşedinte al AMEPIP, care a fost nevoit recent să demisioneze din funcţia respectivă în urma presiunilor exercitate de Comisia Europeană care a constatat netransparenţa procesului de recrutare. Pe lista scurtă de nominalizaţi ar putea să intre şi Adrian Moraru, fost membru al Directoratului, membru în Consiliul de Administraţie al companie Alsys cu afaceri în domeniul regenerabilelor, care ar fi susţinut de liderul liberal Robert Sighiartău. Şi Florin Vasile Tătaru şi-ar putea păstra funcţia, dacă ţinem cont de faptul că este protejatul lui Alfred Simonis, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, viitor preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Numai că, în cazul lui Tătaru, se pare că postul respectiv este vânat de fosta soţie a deputatului social-democrat Gabriel Zetea, Liana Ioan, care în ultima vreme încearcă să adune informaţii compromiţătoare la adresa actualului membru al Directoratului Transelectrica. Un alt favorit la prezenţa pe lista scurtă a nominalizaţilor este Cătălin Nadolu, fost şef al hotelului Cindrel din Păltiniş, funcţie din care i-a cunoscut şi s-a împrietenit cu foştii lideri liberali Florin Cîţu şi Dan Vîlceanu, prin intermediul cărora a ajuns să ocupe în aceeaşi zi funcţia de director în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi pe aceea de membru în Directoratul Transelectrica. Nadolu a fost susţinut în cadrul PNL de fostul prim-vicepreşedinte Iulian Dumitrescu, fost preşedinte al Consiliului Local Prahova, de Hubert Thuma - preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, dar şi de liderii PNL Giurgiu".

Conform informaţiilor primite, un alt favorit pentru ocuparea unuia dintre cele cinci locuri de membru ai Directoratului Transelectrica este Bogdan Toncescu, care ar fi protejat de grupul liberalilor de la Cluj, din jurul primarului Emil Boc, dar şi de actualul SGG, Mircea Abrudean. Balaci Daniel, director mentenanţă în cadrul Transelectrica, care se ocuăă de avizarea studiilor de soluţie pentru acordarea avizelor tehnice de racordare, ar putea să apară şi el pe lista scurtă atât timp cât sursele noastre susţin că este protejatul lui Gabriel Andronache, vicepreşedintele ANRE.

Deşi zilele trecute în presa scrisă a apărut că pe lista scurtă s-ar putea afla şi Gheorghe Cristian Vişan, care are o experienţă profesională în sectorul energetic de peste 24 de ani, sursele noastre din cadrul Transelectrica SA cred că acest lucru este puţin probabil, deoarece Vişan nu are susţinerea politică necesară.

"Tot pe lista scurtă ar putea intra Ioana-Laura Chiriţă, fiica fostului şef al ANRE, Dumitru Chiriţă, Alina Filipoiu (fostă Teodoru) - care a candidat, fără succes, şi pentru funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere deşi are sprijinul unor foşti membri ai SGG, Monac Cosmin - care ar avea sprijinul liderului liberal Hubert Thuma, dar şi Bogdan Grecia, apropiat al vicepreşedintelui ANCOM, Pavel Popescu. Grecia a devenit manager al departamentului de audit intern din Transelectrica, fără a avea un curs de audit absolvit până la numirea în funcţie, iar anterior a fost şi membru al Directoratului companiei până la alegerile locale din toamna anului 2020", ne-au mai spus sursele citate.

• Preşedintele comisiei de nominalizare, finul vicepremierului Marian Neacşu

Procedura prevede că viitorul Directorat al Transelectrica SA va fi ales de Comitetul de Nominalizare şi Remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere, iar numirea efectivă va fi făcută de Consiliul de Supraveghere. Numai că şefia Comitetului de Nominalizare şi Remunerare este deţinută de Alexandru-Cristian Vasilescu care, potrivit informaţiilor oferide de avertizorul de integritate Ştefan Jicol, fost director în SGG, este finul vicepremierului Marian Neacşu şi a propiat al candidatului Victor Moraru. Vasilescu este totodată membru în noul Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, fiind numit acolo printr-o selecţie a unei comisii formate din cinci membri, dintre care doi erau funcţionari ai AMEPIP (instituţia condusă anterior de Victor Moraru şi aflată în subordinea SGG), un expert al companiei de recrutare Pluri Consultants - cea care se ocupă şi de recrutarea membrilor Directoratului Transelectrica - şi de doi reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, aflat în subordinea vicepremierului Marian Neacşu.

În aceste condiţii, este greu de crezut că simplii candidaţi nesusţinuţi politic vor răzbi în acest hăţiş controlat procedural şi prin prevederile OUG 31/2024, care permit ca viitorul Directorat al Transelectrica să fie recrutat pe dispoziţiile vechilor norme prevăzut de OUG109/2011 şi nu pe cele ale legii 187/2023, dispoziţii care înlătură transparenţa întregului proces de recrutare.

Bătălia pentru ocuparea funcţiei de membru al Directoratului este intensă, deoarece posturile respective sunt bine plătite, potrivit declaraţiilor de avere depuse de conducerea Transelectrica. De exemplu, Ştefăniţă Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcţia de preşedinte al Directoratului la Transelectrica, adică un venit lunar net de aproximativ 53.400 lei (10.600 euro), sumă similară şi pentru restul conducerii Transelectrica.

Mai mult, compania de stat urmează să primească o finanţare europeană de 424,4 milioane de euro, din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii pentru întărirea şi dezvoltarea reţelelor de înaltă tensiune, retehnologizări de staţii, dar şi digitalizarea întregii reţele de transport a energiei electrice din ţara noastră.

Compania Transelectrica a înregistrat, anul trecut, un profit net de 219 milioane lei, în scădere cu 57% faţă de 2022, din cauza faptului că, în anul 2023, nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 faţă de 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Veniturile totale operaţionale ale Transelectrica au înregistrat o scădere î procent de 25% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (4,7 miliarde lei la 31 decembrie 2023 fatţă de 6,2 miliarde lei la 31 decembrie 2022), în contextul diminuării semnificative a veniturilor din activităţile zero-profit (piaţa de echilibrare, servicii de sistem).