"CONDAMNATUL STRIGĂ HOŢII!" Acuzaţii fără temei

Suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis a devenit singura temă politică pe care o vântură Liviu Dragnea, şeful PSD. Orice discuţie cu partenerii de coaliţie de la ALDE, orice dezbatere publică, orice intervenţie televizată şi orice declaraţie de presă a liderului social-democrat din ultimele săptămâni se referă la o eventuală declanşare a procedurii de suspendare a lui Iohannis din funcţia de preşedinte al României.

Într-un interviu TV, Liviu Dragnea a avut o ieşire furibundă la adresa preşedintelui ţării susţinând că acesta a încălcat în mai multe rânduri Constituţia.

Liviu Dragnea a spus: "Klaus Iohannis blochează în mod constant activitatea parlamentului, ameninţă Guvernul, ameninţă prim-ministrul, participă la proteste împotriva guvernului, incită la răsturnarea ordinii constituţionale, incitând lumea să iasă în stradă la proteste; trimite consilieri prezidenţiali să ameninţe sau să inducă teamă unui judecător de la CCR".

Să analizăm pe rând fiecare dintre acuzaţiile aduse preşedintelui ţării de către şeful PSD.

• "Iohannis blochează în mod constant activitatea Parlamentului"

Greşit. Preşedintele îşi exercită prerogativele constituţionale pe care le are în privinţa analizării legilor votate de Legislativ. Conform art. 80 alin. 2 din Constituţia României, preşedintele veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. Conform alin. 1, preşedintele este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, principii bine definite în art. 1 alin.1 din Constituţie.

În vederea îndeplinirii obligaţiei constituţionale de a veghea la respectarea Constituţiei, art. 80 alin.2 trebuie coroborat cu art.146 alin.1 lit.a din actul fundamental al ţării în care se stipulează: "Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei".

Cu alte cuvinte, faptul că preşedintele Iohannis atacă la CCR legile votate pe repede înainte în domeniul justiţiei de coaliţia PSD-ALDE nu reprezintă o blocare a activităţii Parlamentului, ci un atribut constituţional al şefului statului. Ori de câte ori consideră că există motive temeinice pentru contestarea unor acte normative adoptate de Parlament, Iohannis are posibilitatea să apeleze la CCR, care este obligată să soluţioneze obiecţiile formulate de preşedinte.

Nu Klaus Iohannis blochează Parlamentul, pentru că Legislativul nu înseamnă doar coaliţia PSD-ALDE. Parlamentul îi include şi pe ceilalţi reprezentanţi ai opoziţiei: PNL, PMP, USR, independenţii, minorităţile naţionale, UDMR.

Evenimentele de la modificarea legislaţiei penale arată că de fapt PSD şi ALDE au blocat dezbaterea parlamentară, au îngrădit-o nepermis, neconstituţional, nelăsându-i pe reprezentanţii opoziţiei să îşi exprime punctele de vedere prin impunerea unui timp de dezbatere foarte scurt, impropriu dis-cutării şi analizării sutelor de amendamente depuse la fiecare proiect legislativ.

• "Klaus Iohannis ameninţă Guvernul"

Eronat! Conform atribuţiilor constituţionale stipulate în art. 86 şi 87, preşedintele poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită şi poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului ministru, în alte situaţii. Textul constituţional mai sus-ţine că preşedintele prezidează şedinţele guvernului la care participă.

Faptul că Iohannis a participat în ianuarie 2017 la o şedinţă a cabinetului Grindeanu în care urma să fie aprobată OUG 13, blocând practic prin prezenţa sa aprobarea acestei ordonanţe, se încadrează în textul constituţional privind participarea preşedintelui la şedinţele de guvern în care se dezbat probleme privind asigurarea ordinii publice. Cum OUG 13 privea modificarea Codului Penal, ceea ce înseamnă direct o modificare a normelor privind ordinea publică, era de datoria lui Klaus Iohannis să fie prezent la acea şedinţă. Doar că Sorin Grindeanu a preferat să scoată de pe ordinea de zi "elefanţii" legislativi şi să îi amâne pentru 31 ianuarie 2017.

În privinţa mesajelor pe care preşedintele Iohannis le-a adresat prim-miniştrilor Tudose şi Dăncilă, ultimei solicitându-i demisia, acestea se încadrează în normele constituţionale, pentru că şeful statului a considerat că anumite probleme sunt urgente şi de importanţă deosebită, iar în cazul actualului prim-ministru a stabilit că acesta i-a încălcat atribuţiile constituţionale referitoare la reprezentarea statului şi la politica externă în chestiunea mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Ce a făcut în schimb şeful PSD faţă de Guvern? Liviu Dragnea a schimbat din funcţie doi prim-miniştri: unul prin moţiune de cenzură şi altul prin solicitarea cererii de demisie. Liviu Drag-nea l-a ameninţat pe Sorin Grindeanu că, dacă nu urgentează modificarea legislaţiei penale, va fi demis, ceea ce s-a şi întâmplat, în urma unei moţiuni de cenzură pe care coaliţia PSD-ALDE a depus-o şi a votat-o împotriva propriului guvern.

La fel a fost şi în cazul premierului Mihai Tudose. Liviu Dragnea s-a supărat când Tudose a solicitat demisia celor doi miniştri cercetaţi penal în dosarul Belina - Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb, precum şi demisia ministrului de interne Carmen Dan, şi l-a acuzat că ar avea legături cu "statul paralel" şi cu un anumit serviciu de informaţii. Mai mult, liderul PSD l-a acuzat pe Tudose că a refuzat să îşi asume modificarea legislaţiei penale şi că a trimis la Parlament întregul pachet privind legile justiţiei. Dragnea a pus presiune în partid asupra lui Mihai Tudose, a convocat în 13 ianuarie 2018 o şedinţă a Comitetului Executiv al PSD, unde majoritatea delegaţilor a votat demiterea prim-ministrului. În urma acestui CEx convocat de Liviu Dragnea, în 15 ianuarie Mihai Tudose a demisionat din fruntea Guvernului. Şef al Executivului a fost nominalizată, la sugestia preşedintelui PSD, Viorica Dăncilă, propunere căreia Klaus Iohannis i-a dat curs şi s-a format noul cabinet de miniştri.

Referitor la Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea a continuat cu presiunile asupra Guvernului, cea mai recentă dintre ele referindu-se la o eventuală asumare a modificărilor legislaţiei penale de către Executiv prin ordonanţă de urgenţă sau prin Parlament. În privinţa ordonanţei pe legile privind Codul penal şi Codul de Procedură Penală, miercuri seară liderul PSD a declarat: "Decizia va fi la Guvern. Ce va face Guvernul, ce vor face partidele din coaliţie, vom vedea. Şi eu aştept ca toţi colegii noştri să facă ceea ce e de făcut pentru ca obiectivele asumate de noi să fie îndeplinite. (...) Cei care vor dori să meargă cu mine vor fi oameni curajoşi. Cei care nu vor dori să meargă cu mine, înseamnă că vor fi nişte laşi, nişte fricoşi. (...) Putem schimba toate aceste lucruri, dacă ne ajută şi Guvernul, dacă toţi membrii Cabinetului rup această rezervă pe care o au".

• "Klaus Iohannis participă la proteste împotriva Guvernului, incită la răsturnarea ordinii constituţionale, incitând oamenii să iasă în stradă la proteste"

Din nou Liviu Dragnea se uită în curtea vecinului, în loc să privească în ograda proprie. Preşedintele ţării nu a participat la proteste, ci a coborât din autoturism pentru a discuta cu cetăţenii care protestau împotriva OUG 13 şi a mers un pic alături de ei, în timpul dialogului purtat. El nu a iniţiat mitingul de protest împotriva OUG 13. Faptul că Iohannis susţine că oamenii au dreptul să protesteze atunci când sunt nemulţumiţi de ceva nu reprezintă o încălcare a actului fundamental al ţării, nici o incitare şi nici o instigare la răsturnarea ordinii constituţionale.

Ce a făcut în schimb liderul PSD Liviu Dragnea? A convocat un miting mamut la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, în 9 iunie, unde a incitat participanţii împotriva judecătorilor şi procurorilor şi le-a cerut iertare infractorilor condamnaţi şi aflaţi în puşcării. Cu o zi înainte, în 8 iunie, prim-ministrul Viorica Dăncilă şi ministrul de interne Carmen Dan au acuzat în termeni duri sentinţa pronunţată de instanţa de fond a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asis-tenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Teleorman. Atunci Dăncilă a susţinut că decizia instanţei este una vindicativă, luată la presiunea străzii.

Mai mult, cu prilejul deschiderii de către DIICOT a dosarului penal in rem, în care magistraţii verifică modul în care s-a întocmit memorandumul privind mutarea Ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, Liviu Dragnea şi-a permis să îl ameninţe pe procurorul Daniel Horodniceanu şi pe colegii săi, spunând:

"Nu ştiu dacă vor merge mai departe cu demenţa. Ce vă pot spune cu siguranţă este că este o comandă foarte fermă. Adică nu întâmplător a fost pus imediat Horodniceanu să gestioneze interimar la DIICOT, pentru că nu era obligatoriu să-l pună tot pe el. Aia a fost făcută coordonat. < < Te mai ţinem, fă ceva cu aia > >. Sper să nu fie niciun procuror care să rişte atât de mult încât să dea curs la această demenţă. Este o demenţă. Foarte mulţi procurori riscă să plătească greu. Da, au de plătit, pentru că există prevederi în Codul penal care nu au fost aplicate, dar o să fie aplicate".

Ce reprezintă aceste lucruri, dacă nu o instigare la răsturnarea ordinii constituţionale şi la înfăptuirea justiţiei?

Referitor la ameninţările de mai sus, săptămâna trecută Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de ele şi a emis un comunicat în care spune că acestea constituie o presiune la adresa sistemului juridic.

• "Iohannis trimite consilieri prezidenţiali să ameninţe sau să inducă teamă unui judecător de la CCR"

Inexact, deoarece judecătorul Petre Lăzăroiu a fost invitat la o discuţie, din iniţiativa personală a consilierului prezidenţial Simina Tănăsescu, care nu a avut acceptul preşedintelui Iohannis pentru a purta acel dialog cu magistratul CCR. Din acest motiv, ulterior Simina Tănăsescu a demisionat din func-ţia de consilier prezidenţial. La vremea respectivă, printr-un comunicat oficial din partea Administraţiei Prezidenţiale se arăta că "nu au existat niciun fel de presiuni şi sunt complet neadevărate acuzaţiile aduse în acest sens".

Analizând toa-te acuzaţiile aduse de Liviu Dragnea, observăm că de fapt şeful PSD îi pune în cârcă în preşedintelui Iohannis lucruri pe care aces-ta nu le-a făcut, dar pe care liderul social democraţilor le-a comis cu bună ştiinţă, intenţionat şi premeditat.

Acuzaţiile lui Dragnea au fost făcute pe principiul "condamnatul strigă hoţii", pentru că şeful PSD se teme de ce vor decide în apel magistraţii ÎCCJ în dosarul "Bombonica" în care procurorii DNA au solicitat majorarea pedepsei de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.