CONFERINŢA BURSA - "FONDURILE EUROPENE" EDIŢIA A V-A Teodorovici: "Excesul de reglementare a îngreunat absorbţia fondurilor europene"

• UPDATE 13:21: FGCR: "Diminuăm riscul pe care şi-l asumă băncile acordând credite agricole"

Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) intervine în diminuarea riscului pe care şi-l asumă băncile atunci când acordă împrumuturi agricole, conform afirmaţiilor doamnei Ileana Bratu, directorul FGCR, care arată că această instituţie oferă garanţii pentru creditele acordate de bănci IMM-urilor din domeniul agricol. "Dacă un beneficiar de credit agricol doreşte să acceseze un astfel de instrument, se duce la bancă, unde trebuie să obţină o garanţie. Dacă nu e un client mare, important, este respins", a afirmat doamna Bratu, adăugând: "Atunci intervenim noi, suplinind lipsa de garanţii".

Ileana Bratu a menţionat că FGCR, prin instrumentele sale, şi-a adus contribuţia la absorbţia de fonduri europene, garantând orice formă de finanţare.

---

• UPDATE 13:12: Plosceanu: "Parteneriatul cu societatea civilă organizată, rol cheie în absorbţia fondurilor"

Parteneriatul dintre autorităţi şi societatea civilă organizată, respectiv patronate, sindicate şi ONG-uri, joacă un rol cheie în succesul absorbţiei fondurilor europene în perioada 2014-2020, a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Casei Sociale a Constructorilor (CSC).

Domnia sa a tras un semnal de alarmă cu privire la situaţia pieţei construcţiilor din ţara noastră: "Arieratele pe care firmele autohtone de construcţii le au de recuperat de la autorităţile centrale şi locale sunt în continuare mari. Investiţiile noi sunt puţine în acest an. Situaţia pieţei de construcţii din acest an este critică. Firmele sunt decapitalizate şi riscăm să nu mai avem companii autohtone cu care să realizăm proiectele finanţate din fonduri europene în perioada 2014-2020".

Preşedintele CSC afirmă că este nevoie de o rectificare bugetară în acest an în care să fie precizate ţintele clare pentru investiţii noi şi sumele alocate pentru proiectele în derulare: "Fără astfel de măsuri ferme, este foarte probabil să implementăm proiectele europene cu companii din alte ţări, din Spania şi Italia, la costuri mai mari".

Constructorii cer modificarea legii privind achiziţiile publice şi respectarea contractelor tip FIDIC, dar şi implementarea unei legi a parteneriatului public-privat, care să fie funcţională.

---

• UPDATE 13:05: Bogdan Vişan, FRC: "Dezvoltarea capitalizării - obiectivul primordial al Fondului Român de Contragarantare"

Dezvoltarea capitalizării reprezintă obiectivul primordial al Fondului Român de Contragarantare, potrivit lui Bogdan Vişan, coordonatorul Compartimentului de Consultanţă şi Comunicare din cadrul FRC.

Domnia sa a subliniat că instituţia pe care o reprezintă intenţionează, printre altele, să iniţieze parteneriate cu Fondul European de Investiţii.

FRC, care contragarantează până la 80% garanţiile acordate de Fondul Român de Garantare, are ca principali clienţi microîntreprinderile, 24% dintre aceşti clienţi fiind de tip start-up.

Valoarea cofinanţărilor contragarantate de la înfiinţarea FRC, respectiv anul 2010, depăşeşte 170 de milioane de euro, potrivit domnului Vişan. Reprezentantul FRC a menţionat că nivelul redus al contragaranţiilor acordate este justificat, având în vedere pre-suspendarea unora dintre programele europene.

Totodată, domnia sa amenţionat că resursa umană, respectiv funcţionarii publici, reprezintă cea mai importantă resursă în domeniul absorbţiei fondurilor europene.

În ultimii trei ani, au fost înregistrate 17.861 de contragaranţii, fiind susţinute 10.046 de întreprinderi mici şi mijlocii. În acelaşi timp, au fost create sau menţinute 172.040 de locuri de muncă, 1.041 de proiecte beneficiind de contragarantare, a mai amintit Bogdan Vişan.

Domnia sa a arătat că FRC are ca parteneri Fondul Naţional de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Fondul de Garantare a Creditului Rural, Fondul de Garantare pentru Întreprinderile Private şi sucursalele locale ale FNGCIMM din Craiova, Focşani şi Sfântu Gheorghe.

---

• UPDATE 13:00: Leonard Cornoiu, Banca Transilvania: "Băncile trebuie să fie un prim filtru pentru selectarea proiectelor"

Băncile trebuie să se constituite într-un prim filtru pentru selectarea de proiecte care beneficiază de finanţare europeană, afirmă Leonard Cornoiu, director al departamentului de Programe Europene din cadrul Băncii Transilvania, arătând că abia ulterior acestui pas urmează acordarea cofinanţării.

Domnia sa a identificat câteva probleme în domeniul atragerii de finanţare europeană pentru susţinerea proiectelor, şi anume: ineficienţa instituţiilor specializate, gradul slab de informare si experienţa beneficiarilor publici sau privaţi în realizarea proiectelor, lipsa personalului calificat.

Leonard Cornoiu sfătuieşte beneficiarii de fonduri europene la o informare şi evaluare corectă a proiectului, precum şi la structurarea finanţării acestuia, prin intermediul băncii. "Beneficiarii să se adreseze băncii pentru că ei nu reuşesc structurarea financiară a proiectului. Unii doresc doar o scrisoare de garanţie bancară pentru obţinerea finanţării de la minister, însă lipsa structurării financiare poate duce la blocarea proiectului".

Banca Transilvania a lansat, în 2010, o platformă în baza căreia oferă beneficiarilor de fonduri europene ajutor în implementarea de proiecte, prin consultanţă şi scrisori de confort, respectiv cofinanţare.

Susţinerea în implementarea proiectelor constă în verificarea achiziţiilor publice, rapoarte de progres, monitorizarea cheltuielilor, colaborarea cu consultanţii.

Domnul Cornoiu a precizat că Banca Transilvania a acordat facilităţi de 2,7 miliarde lei de la lansarea platformei, implicându-se în finantarea a 1400 de proiecte din 2008 până în prezent.

---

• UPDATE 12:34: Matteo Baldan: "Băncile trebuie să se implice mai mult în finanţarea proiectelor europene"

Băncile trebuie să se implice mai mult în finanţarea proiectelor cu fonduri europene, apreciază Matteo Baldan, reprezentantul Băncii Italo Romena.

Banca Italo Romena a acordat credite de 11 milioane de euro pentru proiecte finanţate din fonduri europene, de la agricultură, la resurse umane. Matteo Baldan a subliniat că cele mai multe proiecte de succes ale băncii sunt în agricultură, dând exemplul unei investiţii în producţie viticolă din Timişoara.

Domnia sa a subliniat că ţara noastră trebuie să se preocupe de o mai bună absorbţie, dar şi să atragă cât mai mulţi bani în agricultură.

---

• UPDATE 12:12: Cristina Ana, avocat: "300 de milioane euro, valoarea corecţiilor pentru proiectele beneficiare de fonduri structurale"

Suma aproximativă a corecţiilor financiare aplicate proiectelor derulate de autorităţile locale, care beneficiază de finanţare europeană, este, pentru intervalul 2007 - 2012, de aproximativ 300 de milioane de euro, respectiv 20% din totalul fondurilor structurale absorbite în acelaşi interval, conform unei analize prezentate de Cristina Ana, avocat, coordonator al departamentului de fonduri structurale din cadrul casei de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.

Domnia sa a făcut referire la câteva recomandări pentru evitarea corecţiilor financiare, printre care: elaborarea, de către autorităţile de control, a unor ghiduri pentru prevenirea aplicării corecţiilor, cu exemple din practică; eliminarea suprapunerilor în actul de control prin integrarea ANRMAP şi UCVAP în sistemul de control, alături de Autoritatea de Audit şi Autoritatea de Management; unificarea jurisprudenţei în materia actelor de control şi de aplicare a corecţiilor financiare; utilizarea efectivă a procedurii de conciliere în privinţa recomandărilor privind aplicarea de corecţii forumulate de Autoritatea de Audit către Autoritatea de Management, cu participarea unui reprezentant al beneficiarului. Alte recomandări sunt: unificarea procedurilor de achiziţii şi de implementare pentru toate programele operaţionale în viitorul exerciţiu financiar, 2014 - 2020; modificarea normelor în materie prin stabilirea de prevederi clare, neinterpretabile şi fără echivoc privind cerinţele de calificare, evaluarea ofertelor; elaborarea unor modele standard de documentaţii de atribuire; identificarea unor mecanisme pentru situaţiile în care se constată că deficienţele sunt imputabile autorităţilor de control şi funcţionarilor.

---

• UPDATE 11:35: Ramona Ivan, ARB: "Neimplicarea băncilor pe fonduri europene - o abordare total eronată"

Neimplicarea băncilor pe fonduri europene este o abordare total eronată, consideră Ramona Ivan, preşedintele Comisiei pentru Fonduri Europene din cadrul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

"Este o abordare total eronată, ca bancă, să nu te implici astăzi pe fonduri europene", a apreciat domnia sa, subliniind că băncile sunt interesate să poată avea un rol mai mare decât până în prezent în procesul de absorbţie a banilor europeni.

"Este loc pentru toată lumea, important este să acordăm un sprijin. Noi suntem şi centre de profit, deci ne interesează să facem afaceri", a mai spus doamna Ivan, subliniind că, în prezent, băncile au şi poveşti de succes, dar şi poveşti care "dau bătăi de cap".

Pentru o implicare mai accentuată a sistemului bancar în proiectele de absorbţie a banilor de la UE, la nivelul ARB a fost creată o Comisie pentru Fonduri Europene, în luna aprilie, a anunţat Ramona Ivan, declarând: "Ne-am organizat în aprilie - am înfiinţat o Comisie de Fonduri Europene şi am rămas foarte surprins plăcută - n-am crezut că se poate lucra atât de bine între bănci".

---

• UPDATE 11:30: Irimescu: "Băncile nu s-au aplecat, până acum, asupra agriculturii"

Birocraţia şi problema asigurării co-finanţării au încetinit absorbţia fondurilor europene din agricultură, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Domnia sa susţine că băncile nu s-au aplecat până acum asupra agriculturii: "Am chemat toate băncile la minister. Le-am spus că nu mai pot ignora agricultura. Din 2007 şi până în prezent, au intrat în agricultură 15 miliarde de euro din bugetul naţional şi fonduri europene. Sper să atragem băncile lângă noi".

Domnul Irimescu a mai spus că ministerul a condiţionat intrarea băncilor în mecanismele de co-finanţare de acordarea de credite cu dobînzi mai mici pentru beneficiarii fondurilor europene. Secretarul de stat apreciază că probabil maxim 5-6 bănci vor putea oferi credite la costuri mai bune: "Am semnalat Comisiei Europene o problemă pe care o considerăm concurenţă neloială în cadrul implementării programelor cu finanţare europeană: fermierii din Franţa şi Germania iau credite cu dobânzi de 3-4%, iar cei din România cu 12-15%. Am cerut crearea unui fond de creditare egal la nivel UE, dar nu am primit sprijin".

Din cauza lipsei co-finanţării, proiecte de 300 milioane de euro din fonduri europene pentru agricultură au fost anulate anul trecut.

Pragramul de dezvoltare rurală are un grad de absorbţie de 57%, iar programul de plăţi directe de 98%. Pentru perioada 2014-2020, dezvoltarea rurală beneficiază de fonduri mai mici cu un miliard de euro decât cele alocate în perioada 2007-2013.

---

• UPDATE 11:10: Vosganian: "Suntem nepregătiţi pentru preluarea preşedinţiei UE"

Administraţia noastră este nepregătită pentru preluarea preşedinţiei Uniunii Europene, a spus Varujan Vosganian, ministrul economiei, precizând că, în 2019, când va trebui să preluăm preşedinţia UE, ţara noastră va susţine examenul de maturitate.

Varujan Vosganian a subliniat: "În 2007, când am aderat la UE, administraţia s-a dovedit a fi nepregătită. În continuare, administraţia noastră este nepregătită pentru examentul de maturitate din 2019, când va trebui să preia preşedinţia UE. Cred că îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene trebuie să meargă în paralel cu pregătirea pentru preşedinţie".

Ministrul economiei consideră că ţara noastră are nevoie de un "adevărat proiect naţional - România 2019", la care să lucreze atât administraţia centrală, cât şi mediul universitar şi toate structurile de consultanţă, adăugând că, în 2007-2013, România nu a avut un proiect naţional.

Varujan Vosganian a mai declarat că, până în luna noiembrie, autorităţile vor finaliza Strategia de competitivitate 2014-2020, care va viza reindustrializarea, exportul, dezvoltarea regională şi inovarea/dezvoltarea.

"Cuvântul cheie este competitivitatea. Noi, ca ţară, suntem complementari, nu competitivi cu UE. Urmăm un drum cu sens unic, nu un drum cu dublu sens", a opinat ministrul economiei.

Domnia sa a menţionat că Guvernul intenţionează ca toate proiectele de lege să aibă studii pe competitivitate.

În opinia ministrului Vosganian, lipsa absorbţiei de fonduri europene are şi o cauză de natură culturală.

Varujan Vosganian a subliniat: "Mentalitatea trebuie schimbată şi prima resursă nu este banul, ci informaţia, comunicarea, managementul, timpul etc.".

Domnia sa a concluzionat că singura şansă pentru reducerea decalajelor economice este absorbţia fondurilor europene, menţionând: "Nu putem creşte PIB-ul cu 4-5% fără să absorbim bani europeni, care ne ajută să creştem şi să devenim maturi, pentru examenul din 2019".

---

• UPDATE 11:07: Maricel Popa, Ministerul Economiei: "Trebuie să fim pragmatici ca să creştem nivelul de absorbţie a fondurilor"

Maricel Popa, secretar de stat în Departamentul de Energie din cadrul Ministerului Economiei, declară că responsabilii din domeniu trebuie să fie pragmatici ca să poată creşte nivelul de absorbţie a fondurilor europene. Domnia sa afirmă:

"Avem o mare deficienţă de personal calificat pentru proiecte, ghidurile nu sunt realizate în mod corespunzător, lăsând loc de interpretare. Sunt necesare luni întregi pentru clarificări în acest sens". Domnul Popa adaugă că un bun exemplu în sensul absorbţiei

fondurilor europene este Polonia, cu o rată de aproape 100%.

Oficialul din Ministerul Economiei mai subliniază că termenele de contractare trebuie realizate cu stricteţe, întrucât programele sunt cu ciclu lung de implementare, iar în 2014-2015 va fi făcută cea mai mare parte a plăţilor.

---

• Teodorovici: "Excesul de reglementare a îngreunat absorbţia fondurilor europene"

Excesul de reglementare a înfrânat puternic absorbţia fondurilor europene, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene.

Domnia sa a precizat: "De exemplu, am constatat că beneficiarii privaţi sunt obligaţi să facă licitaţii, deşi nicăieri nu scrie aşa ceva. Uniunea Europeană nu impune acest lucru pentru privaţi, ci doar pentru beneficiarii din sistemul public. Sper ca în perioada imediat următoare să primim răspunsul de la Comisia Europeană şi să putem elimina obligativitatea licitaţiilor pentru beneficiarii privaţi. Ei vor putea implementa, astfel, mult mai rapid proiectele".

Ministrul Teodorovici a subliniat că este optimist privind accelerarea rapidă a absorbţiei fondurilor europene, în urma măsurilor luate în acest an, precum simplificarea procedurilor birocratice din derularea proiectelor: "Sunt conştient că gradul actual de absorbţie de 15% este foarte mic. Suntem pe ultimul loc în Europa. Dar Guvernul are voinţa politică să facă tot ce este necesar pentru creşterea gradului de absorbţie. Până la finalul lunii iulie vreau să rezolvăm toate restanţele de evaluare şi implementare a proiectelor. Anul acesta trebuie să trimitem facturi de peste 6 miliarde de euro ca să evităm riscul de dezangajare".

O altă prioritate a Ministerului Fondurilor Europene este pregătirea programelor pentru bugetul alocat în perioada 2014-2020.